Specialisti ai Academiei Romane, Guvernului si ai BNR afirma ca tara noastra se afla in pragul unei catastrofe demografice. Strategia Postaderare a Romaniei zugraveste un tablou social sumbru in urmatorii 15 ani, in ciuda cresterilor economice. Documentul elaborat de specialisti din cadrul Academiei Romane, guvern si BNR arata ca tara noastra nu mai poate evita scaderea dramatica a populatiei. Se estimeaza ca populatia Romaniei se va cifra la 17 milioane de locuitori in jurul anului 2025.
Raportul arata ca la 1 iulie 2005 Romania avea putin peste 21 de milioane de locuitori si intra in al 16-lea an de scadere a numarului populatiei. O usoara intrerupere a acestui trend a fost inregistrata in 2002 cand, fata de anul anterior, populatia a crescut cu 113.819 locuitori.
Documentul subliniaza ca structura pe varste a populatiei reflecta un proces de imbatranire demografica, prin scaderea natalitatii, reducerea populatiei tinere (0-14 ani) de la 18,3%, in anul 2000, la 15,6%, in 2005, si cresterea populatiei varstnice (de 60 de ani si peste) de la 18,8%, in anul 2000, la 19,2%, anul trecut. Varsta medie a populatiei era de 38,6 ani in 2005, caracteristica tarilor cu o populatie "adulta".
In intervalul 2000-2004, tara noastra a inregistrat o crestere continua si intensa a mobilitatii teritoriale a populatiei, tinerii intre 20 si 29 de ani reprezentand segmentul cel mai activ sub aspect rezidential. Liberalizarea circulatiei persoanelor dupa 1990 a creat premisele unei cresteri mari a migratiei internationale, in functie de caracterul mai mult sau mai putin restrictiv al tarilor de destinatie.
Numarul emigrantilor legali care a scazut din anul 2000 (14,8 mii de persoane) pana in 2002 (8,9 mii de persoane) a crescut pana in 2004 la 13,1 mii de persoane.
Vom fi 17 milioane in 2025
Documentul atentioneaza ca mentinerea actualelor tendinte demografice va duce la o reducere a populatiei la 17 milioane de persoane in 2025. Factorii acestui declin, se arata in raport, raman inca puternici: o migratie externa negativa, o crestere a mortalitatii si o scadere a natalitatii, astfel incat nu se poate vorbi de stopare a fenomenului, ci numai de luarea unor masuri pentru atenuarea lui.
Chiar daca pana in prezent scaderea populatiei nu a avut efecte negative economice importante, consecintele pe termen lung pot duce la dezechilibre in intreaga structura demografica. Studiile efectuate pana acum arata ca redresarea natalitatii nu mai poate impiedica scaderea si imbatranirea populatiei active pana in 2025, consecinta cea mai grava fiind majorarea sarcinii economice asupra populatiei active in scadere.
Sistemul de sanatate - ineficient si corupt
Raportul face o radiografie a sistemului public de sanatate aratand ca acesta este perceput ca ineficient si corupt. Situatia din sanatate devine pe zi ce trece tot mai critica din cauza crizei cronice a finantarii medicamentelor si a anumitor categorii de servicii. Practic, acele idei reformatoare menite sa schimbe din temelii sistemul sanitar asteapta si astazi sa fie puse in aplicare, arata raportul.
Intre acestea sunt amintite eliminarea coruptiei endemice din sistem, restrangerea ariei de incidenta a unor boli infectioase care in Europa sunt aproape de extinctie, revitalizarea asistentei medicale, autonomizarea masiva a finantarii sistemului, ponderea cheltuielilor pentru sanatate publica in PIB de la 4% la 6-7%, schimbarea proportiilor existente intre cheltuielile medicinei primare si cheltuielile secundare/tertiare si recuperarea deficitului de inzestrare a personalului medical de toate specialitatile.
Criza de medici se va accentua
Raportul subliniaza ca fata de celelalte tari UE, in Romania incadrarea cu personal medico-sanitar (medici, stomatologi, farmacisti si personal sanitar mediu) al unitatilor sanitare este net deficitara. In 2003, numarul de medici la 10.000 de locuitori din Romania a fost de 19,5, in timp ce media UE, aceasta ajunge la 28-29 de cadre la mia de locuitori.
Deficitara este si incadrarea cu personal medical mediu, in 2003 functionau 39,9 specialisti la 10.000 de locuitori, in Ungaria 86,2/10.000 de locuitori, iar in Cehia 97,3/10.000 de locuitori. Daca numarul stomatologilor dupa cresterile inregistrate in 2000 se apropie de valorile minime europene, cele ale farmacistilor sunt departe de aceste standarde: 35,86 fata de 50,59 in Ungaria sau 51,52 in Slovacia. O bariera in fata accesului populatiei la serviciile medicale a reprezentat-o cresterea costurilor actului medical dupa anul 2000 ca si in anii 1990.
Aceasta a avut ca efect cresterea mortalitatii in special la varste adulte. In prezent, Romania ocupa unul dintre primele locuri in Europa in ceea ce priveste morbiditatea si mortalitatea la copii. Toate tarile europene in tranzitie prezinta valori ale mortalitatii infantile mai scazute (sub 8%). Romania este si tara cu cea mai ridicata mortalitate materna din Europa.
Anual, se inregistreaza in jur de 41 de decese ale mamelor la 100.000 de nascuti vii. Aceste realitati sunt urmarea directa a standardului scazut de viata al populatiei si disfunctionalitatii din sistemul medical. In mediul rural, rata mortalitatii este mai mare – 15,7 la mie fata de 11 la mie in urban. Romanii au murit mai ales de boli ale aparatului circulator, tumori, boli ale aparatului respirator si cele ale aparatului digestiv.
Au existat bani de salarii mai mari pentru medici
Raportul face o alta dezvaluire socanta: salariile extrem de mici din sistemul sanitar care s-au mentinut intre 1996 si 2006 nu au fost cauzate de lipsa resurselor financiare, ci urmarea politicilor neadecvate de cointeresare a specialistilor si personalului auxiliar in desfasurarea atributiilor specifice.
La aceasta s-a adaugat si dezechilibrarea ofertei de servicii medicale in profil teritorial. Astfel, s-a ajuns ca populatia rurala sa aiba acces redus la serviciile medicale: desi peste 40% din populatie traieste la tara, numai 15% din cabinetele medicale sunt prezente in zonele rurale.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la
Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
