Procesul, in faza lui scrisa de memorii, contramemorii, replici si duplici, a inceput in toamna anului 2004. Probabil in septembrie incepe faza orala si ultima, in care partile isi vor putea promova public, inclusiv prin transmisiuni tv live, argumentele. In timpul fazei scrise functioneaza interdictia formala a partilor de a oferi informatii privitoare la cauza.
Cum ne aflam chiar pe linia „dintre doua mari“, adica la sfarsitul fazei scrise si in preajma fazei orale, am socotit util sa descindem in subsolul primului dosar de la Haga in care a fost implicata vreodata Romania, reclamanta, impotriva marelui vecin de la Rasarit, parata, Ucraina.
Mai intai sa spunem ca obiectul acestui dosar nu este stabilirea apartenentei de stat a Insulei Serpilor. Insula Serpilor a intrat in 1948 in componenta URSS, in mod abuziv, dar definitiv. Romania nu are pretentii teritoriale asupra acestei insule, pe care, in afara mormantului prezumtiv al legendarului Ahile, nu se afla nimic. Ucrainenii incearca insa din rasputeri sa scoata apa din piatra seaca, inventand aici locuitori, apa potabila, magarusi si cativa turisti. Cand ziaristii romani au vrut sa vada cu ochii lor minunea, ghinion, n-au primit vize. Vecinii se agita insa cu un scop precis.
Cu abilitatea elefantului ratacit in magazinul de portelanuri, prevazand sentinta, ei vor sa creeze o falsa controversa noua, oricum favorabila. Pe de alta parte, daca Insula Serpilor, teritoriu nelocuit, s-ar transforma in asezare umana, marimea platoului ei continental si al zonei economice exclusive s-ar redimensiona in mod diferit, impotriva perimetrului solicitat in prezent de Romania la Haga. Romanii si ucrainenii isi disputa o suprafata de circa 12.000 de metri patrati, din nord-vestul Marii Negre. Disputa nu e sterila, ci musteste de petrol si gaz metan.
In subsolul perimetrului litigios se afla zacaminte de petrol de pana la 10 milioane de tone si rezerve de gaze naturale de pana la 100 de miliarde metri cubi. Nu e mult, dar ajunge sa asigure nevoile Romaniei pe o perioada de 10 pana la 15 ani, in situatia in care Rusia si-ar inchide brusc robinetele. Zona a fost explorata intens si repetat de romani, in anii ’60-‘70. Negocierile cu sovieticii pe seama spatiului marin respectiv au durat 20 de ani, fara rezultate. Negocierile cu ucrainenii, la fel de inutile, au fost intrerupte dupa 6 ani. Dar pentru ca documentele Tratatului de baza romano-ucrainean (1997) prevad posibilitatea sesizarii CIJ in cazul esecului negocierilor privind spatiul marin, Bucurestiul si Kievul au ajuns la Haga.
Sansele Romaniei de a castiga sunt mari, atata vreme cat argumentele legale si jurisprudenta internationala sunt de partea ei. Romania si-a angajat si un asa-zis judecator ad-hoc, un fel de avocat pledant -consultant, in persoana juristului francez Jean-Pierre Cot, presedinte al Societatii Franceze de Drept International. Judecatorul ad-hoc desemnat de Ucraina este americanul Bernard Oxman, vicepresedinte al Societatii Americane de Drept International.
In instanta vor fi prezenti asa-zisii agenti ai Romaniei si Ucrainei pe langa Curtea de la Haga, inalti functionari diplomatici cu expertiza juridica internationala. Seful echipei romane este Bogdan Aurescu , un jurist si diplomat tanar si briliant. Mai exista si astfel de paradoxuri. In aceasta toamna asteptam un verdict al Curtii Internationale de Justitie de la Haga, care este definitiv si executoriu.
Ucraina si Romania s-au angajat, inclusiv prin declaratii ale presedintilor lor, sa-l respecte. Nepunerea in opera a unei sentinte a celor 9 judecatori ai Curtii poate sa duca la izolarea internationala a tarii in culpa si la sesizarea Consiliului de Securitate al ONU. Dosarul de la Haga va stabili intinderea platoului continental si a zonei economice a Romaniei, respectiv Ucrainei, in Marea Neagra. Inca o explicatie utila.
Platoul continental reprezinta fundul marii si subsolul lui, situate dincolo de limita de 12 mile a marii teritoriale, pana la o distanta de 200 de mile de la coastele statului, spre larg. Cum Marea Neagra e prea mica pentru ca fiecare dintre riverani sa aiba 200 de mile de zone nationale ale platoului continental, este necesara delimitarea lor prin acord sau in justitie. Zona economica exclusiva o reprezinta suprafata marii si coloana de apa care corespund platoului continental.
Statele exercita dreptul exclusiv de explorare si exploatare pe fundul marii si in subsolul acesteia (platoul continental) dupa cum exploateaza, conserva si gestioneaza suprafata de apa a zonei economice, inclusiv prin instalarea de conducte si platforme. O izbanda la Haga ne-ar face ceva mai bogati in hidrocarburi, iar pe ucraineni si pe corsarii strategici singuratici ai Marii Negre, infinit mai simpatici.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
