Romania atrage greu marile lanţuri hoteliere

Investitorii în domeniul turismului se pare că nu sunt atraşi de construcţia de hoteluri . Profitabilitatea foarte mare a altor tipuri de plasamente a făcut ca fondurile să fie orientate către alt gen de investiţii. Din datele furnizate pentru Adevărul de Autoritatea pentru Turism reiese că peste jumătate din avizele la autorizaţiile de construcţii eliberate anul trecut şi în acest an sunt pentru ridicarea de pensiuni agroturistice. De altfel, specialiştii se aşteaptă ca, în acest an, în Bucureşti să nu apară prea multe hoteluri ridicate în urma unor investiţii green-field. Interesant este că nici anul trecut şi nici în primele trei luni ale acestui an ANT nu a eliberat nicio autorizaţie de construcţie pentru noi unităţi de cazare situate în Capitală. "Toţi investitorii s-au orientat către clădiri de birouri, către dezvoltări industriale şi spaţii de locuit, pentru care există o cerere foarte mare. Este o adevărată nebunie, se vinde încă din fază de fundaţie", spune Ilie Carabulea, preşedintele grupului Atlassib. El crede că situaţia se va schimba atat în Bucureşti, cat şi la nivel naţional, în viitorul apropiat. Probabil cererea foarte mare de produse turistice de calitate va determina reorientrea investiţiilor în unităţi de cazare. „Ce este important este că cei care fac turism şi afaceri se orientează foarte mult către hoteluri de patru şi cinci stele. Pe acest segment există un deficit foarte mare, astfel încat dacă s-ar tripla numărul unităţilor clasificate la acest nivel şi tot nu ar fi suficient", mai spune Carabulea. El a ţinut să puncteze că, odată cu creşterea ofertei de cazare, în special în Bucureşti, se vor reduce şi tarifele practicate de hoteluri, situate de multe ori peste nivelul celor din UE. Preşedintele Atlassib ne-a mai informat că se află în discuţii foarte avansate pentru achiziţionarea de terenuri pentru ridicarea unui nou hotel, în Capitală sau în Timişoara, care să funcţioneze tot sub licenţa Ramada, la fel ca şi unitatea din Sibiu. Pe piaţa bucureşteană sunt programate să apară în acest an cel puţin trei hoteluri ridicate de la zero, din care unul - aşteptat în toamnă - va deveni cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, cu cele 1.500 de camere ale sale. Unitatea, care va fi clasificată la patru stele, va completa astfel oferta pe segmentul de lux, ca şi restul de unităţi noi. Spre comparaţie, pentru Valea Prahovei au fost emise de ANT, în perioada amintită, 45 de avize, din care 7 pentru hoteluri (respectiv cinci în Sinaia, unul în Predeal şi unul în Azuga). Restul acordurilor ANT pentru Valea Prahovei au fost pentru pensiuni turistice (din care 12 sunt situate în Sinaia şi 11 în Predeal) şi cinci avize pentru vile turistice (din care patru în Sinaia). Pentru litoral au fost emise 43 de avize, din care 8 pentru hoteluri (2 în Mamaia, 2 în Constanţa, 2 în Eforie Nord, unul în Neptun, unul în Venus, şi 31 vize pentru vile turistice, majoritatea în Mamaia. Pană în 2012, toate marile lanţuri vor fi prezente în ţară Chiar dacă în acest an nu este previzibilă nicio surpriză la capitolul noi prezenţe în ţară ale unor mari lanţuri hoteliere, pentru viitorul apropiat este de aşteptat consolidarea poziţiei marilor operatori deja existenţi aici. „În următorii trei-cinci ani, lanţuri ca Marriott, Hilton, Cendant (sub care activează Howard Johnson şi Ramada - n.r.), precum şi ACCOR vor construi sau introduce în lanţ noi hoteluri din Romania", spune Traian Bădulescu, purtătorul de cuvant al Asociaţiei Agenţiilor de Turism (ANAT). Acesta estimează că, în orizontul de timp amintit, vor intra în Romania şi lanţurile hoteliere Radisson Sas (prin intermediul actualului Hotel Bucureşti, aflat încă în renovare, dar care va fi pus în funcţiune în acest an - n.r.), Hyatt şi Sheraton . Astfel încat, "în următorii cinci ani, toate marile lanţuri hoteliere se vor afla în Romania, în special în Bucureşti, dar şi în alte oraşe mari, precum Timişoara, Cluj, Braşov, Constanţa şi Iaşi. Un impuls la capitolul investiţii hoteliere este dat de aderarea la UE şi de dezvoltarea turismului de business. Pe de altă parte, potrivit unui studiu al companiei CB Richard Ellis (CBRE), lanţurile internaţionale devin tot mai interesate de industria hotelieră locală, unde se menţine lipsa proiectelor de calitate. Bucureştiul este şi el încă atractiv pentru lanţurile hoteliere puternice, mai ales că prezintă un mare potenţial de dezvoltare în comparaţie cu alte oraşe din Europa Centrală şi de Est. Potrivit companiei Colliers International, citată de NewsIn, zonele din apropierea lacurilor din jurul Capitalei au fost deja luate în considerare, atat pentru construcţia de noi hoteluri, cat şi pentru renovarea structurilor turistice existente. Lacul Snagov şi axa de ieşire din Bucureşti, incluzand Băneasa şi Otopeni, vor atrage în curand investiţii masive, iar hoteluri de 100–150 de camere vor fi dezvoltate în aceste zone, venind cu o ofertă suplimentară de 450–500 de locuri în următorii trei – patru ani. Peste 1.000 de pensiuni turistice noi, construite într-un an Anul trecut, ANT a eliberat, la nivel naţional, 1.064 de avize la autorizaţiile de construcţii, majoritatea fiind depuse de proprietarii de pensiuni rurale, care s-au grăbit să beneficieze de cofinanţarea proiectelor europene. „Peste jumătate din avizele eliberate de ANT au fost solicitate pentru pensiuni turistice din mediul rural, finanţate prin programele SAPARD ", a declarat, pentru Adevărul, Adriana Matei, directorul direcţiei juridice de Autorizare din cadrul ANT. Aceasta a mai spus că cele mai multe pensiuni noi care se ridică sunt destinate clasificării de trei margarete. În primele trei luni ale anului în curs, la nivel naţional, ANT a eliberat 119 avize la autorizaţiile de construcţii depuse de investitori.