Explozia numarului de miliardari a reinviat meserii si cutume specifice curtilor regale. In schimbul unei taxe de inscriere de 875.000 de dolari si al unei cotizatii anuale de 42.000 de dolari, firme specializate furnizeaza clientilor evadarea intr-o lume paralela, cu conditia sa faca parte din clubul restrins al multimiliardarilor.
Ei au la dispozitie zeci de case in Londra sau in California, iahturi, avioane si elicoptere, dar si echipe de bucatari, majordomi, menajere si consilieri pentru petrecerea timpului liber. Au propriile scoli si spitale, propriile banci si firme de transport, un univers pe care Robert Frank, unul dintre ziaristii de la „Wall Street Journal“, l-a numit Richistan.
Richistanul american cuprinde casele de peste 10 milioane de dolari fiecare, situate in asa-numitul „Triunghi de platina“ din Beverly Hills, sau societatea MetCircle, un club din Manhattan deschis doar celor care poseda o avere neta de minimum 100 de milioane de dolari.
In asemenea locuri, este un fapt comun ca o sticla de apa minerala sa coste 90 de dolari, un martini sa fie servit impreuna cu un diamant, la pretul de doar 10.000 de dolari paharul, iar un ceas Rolex sau un stilou Mont Blanc sa ajunga pina la 700.000 de dolari.
Inmultirea miliardarilor, inregistrata in ultimele doua decenii, a dus la renasterea meseriei aproape uitate de majordom . Tinerii americani pot urma cursurile unei scoli de majordomi contra unei taxe de 12.000 de dolari, iar salariul de debut este de minimum 100.000 de dolari anual.
Cum insa doar 10% dintre miliardarii americani si-au mostenit averea, majoritatea ridicindu-se din clasa de mijloc, prezenta unui majordom nu li se pare una naturala.
Numarul miliardarilor americani a explodat de la 13, in 1982, la peste o mie, in prezent, iar numarul milionarilor depaseste 8 milioane, mai mult decit populatia Austriei sau a Suediei. Prosperitatea Richistanului american este intr-atit de mare, incit doar numarul miliardarilor din statul Carolina de Nord il depaseste pe cel al miliardarilor din India.
In prezent, cei mai bogati 1% dintre americani cistiga aproximativ 1,5 trilioane de dolari anual, mai mult decit venitul national al Frantei, al Italiei si al Canadei.
Excentricitatile magnatilor si cosmarul saracilor. Imbogatirea unui procent infim din populatie afecteaza grav societatea americana.
Miliardarul american Robert Bigelow a investit jumatate de miliard de dolari in propria companie de cercetare spatiala, prin care vrea sa construiasca primul hotel spatial. In 2006, Bigelow a lansat cu succes pe orbita un prototip al hotelului sau.
Compania excentricului miliardar este pazita de o intreaga armata privata, care poarta uniforme si insigne reprezentind un extraterestru.
Fondatorul companiei Oracle, Larry Ellison, detine recordul in materie de ambarcatiuni. El a cumparat un vapor de 150 de metri lungime, cu nu mai putin de 80 de camere, un teren de baschet, un heliport si un cinematograf.
Pasiunea pentru iahturi este atit de mare printre miliardari, incit constructorii nu isi pot onora comenzile decit in cel putin doi ani. La capitolul aeronave conduc detasat fondatorii Google - Sergey Brin si Larry Page -, care detin un Boeing 767.
Imbogatirea excesiva a unui numar mic de americani si saracirea simultana a mai multor comunitati au creat discrepante sociale grave. „In America ne indreptam spre nivelul de inegalitate din tarile in curs de dezvoltare. Vom deveni o noua Brazilie“, avertizeaza jurnalistul american Robert Frank, citat de „The Guardian“.
Acelasi lucru l-au sesizat si magnati precum Bill Gates sau Warren Buffet , care se implica acum in activitati filantropice. Buffet, al treilea in topul celor mai bogati oameni din lume, atragea atentia asupra impozitului de doar 17,7% pe care trebuie sa-l plateasca, fata de 30% cu cit este impozitata secretara sa.
Cei care apara impozitele blinde impuse miliardarilor sustin ca o crestere a cheltuielilor celor bogati va ridica paturile defavorizate. Statisticile indica insa contrariul: in 2005, 1% dintre americani cistigau 14% din venitul national, fata de 1% din acesta cit revenea restului populatiei.
„Daca te uiti la impactul ultimilor 20 de ani, este destul de clar ca aceasta teorie nu functioneaza“, declara, pentru „The Guardian“, Paul Buchheit, profesor de economie la Colegiul „Harold Washington“ din Chicago.
Administratia Bush a fost alaturi de corporatii
In spatele cresterii spectaculoase a numarului miliardarilor americani sta politica fiscala a administratiei Bush, extrem de favorabila corporatiilor. Daca in anii ’50, 33% din bugetul SUA proveneau din impozitele platite de companii, in 2003 indicele a scazut la 7,4%.
Mai mult, in jur de 82 de companii americane nu au platit taxe in cel putin unul dintre primii trei ani ai presedintiei lui George W. Bush, iar statisticile arata cum, de la inceputul primului sau mandat prezidential si pina in prezent, numarul miliardarilor din Statele Unite s-a triplat.
https://acasa.ro
165
60
