Rezervele de titei ale SUA sporesc cu 50 la suta dupa descoperirea unui zacamant in Golful Mexic

Un nou zacamant de titei descoperit in Golful Mexic la inceputul acestei luni este asteptat sa sporeasca rezervele SUA (primul consumator mondial) cu cel putin 50 la suta. Desi exploatarea propriu-zisa nu va incepe mai devreme de 2010, descoperirea - cea mai importanta dupa gasirea de petrol in Golful Prudhoe din Alaska, acum trei decenii - este de natura sa atenueze intr-o anumita masura dependenta Americii de petrolul strain, care acopera intre 50 si 60 la suta din necesarul anual. Situat la circa 300 de kilometri sud-vest de New Orleans , zacamantul a fost descoperit de un consortiu format din gigantul petrolier Chevron, alaturi de Statoil ASA din Norvegia si Devon Energy Corp. o mica firma din Oklahoma. Potrivit unor analisti citati de Associated Press, rezervele estimate sunt de cel putin 15 si cel mult 29 milioane de barili de petrol, mult mai mici decat cele ale Arabiei Saudite (circa 250 milioane barili) si capabile sa acopere consumul intreg al SUA pentru numai trei ani. Cu toate ca nu rezolva problema dependentei energetice a Americii de zone in care influenta sa nu este bine vazuta si nu va ieftini benzina la pompa, noua descoperire indica cel putin inceputul unei solutii - deschiderea spre explorare a unor zone interzise pana acum. Cata vreme si Exxon Mobile sau British Petroleum exploreaza in zone apropiate de noul zacamant, presiunile companiilor petroliere pentru ca statele si guvernul federal sa permita extractia de-a lungul coastelor este din ce in ce mai mare. In afara Golfului Mexic, ar fi sanse sa se descopere titei si in dreptul coastelor Californiei sau ale Floridei, dar in cele doua state exista un lobby puternic contra amplasarii de platforme petroliere, care ar putea strica privelistea turistilor sau ar pune in pericol plajele si infrastructura turistica. Pe de alta parte, descoperirea din Golful Mexic a dus la un scandal in SUA, dupa ce s-a aflat ca suprafetele explorate au fost oferite de statul american celor trei companii (dar si altora), fara ca in contractele de concesiune sa se prevada un mecanism de ajustare a redeventelor cuvenite statului american. Astfel, firmele ar urma sa plateasca taxe calculate la nivelul de 36 dolari pe baril, cand preturile au fost dublu de atat in tot anul 2006 si sunt in crestere de doi ani. Congresul SUA a aflat ca statul pierde astfel circa 10 miliarde de dolari, deoarece nu se pot anula contractele si nu exista nici un mijloc legal pentru a obliga firmele sa le renegocieze (desi unele au anuntat de bunavoie ca ar fi gata sa negocieze). Congresmanii vor sa impuna o solutie de compromis, anume o lege prin care orice companie care refuza renegocierile sa nu aiba dreptul de a lua in concesiune noi terenuri petroliere.