Reţete de însănătoşire a organizaţiilor romaneşti

Sănătatea unei companii este dată de starea de bine fizică şi psihoemoţională a angajaţilor şi productivitatea la nivelul companiei. "Starea de sănătate a organizaţiei depinde de comportamentele pe care angajaţii le au în fiecare zi şi de calitatea relaţiilor pe care aceştia le dezvoltă", a arătat la ediţia a patra a seminarului "Psihologia la locul de muncă" ce a avut ca temă patologiile organizaţionale, Bogdana Bursuc, consultant al firmei de resurse umane Behaivior Center. Comportamentele pot fi îmbunătăţite prin programe de sănătate ocupaţională. Astfel, prin asistarea angajaţilor şi managerilor se pot diminua comportamentele nesănătoase şi relaţiile disfuncţionale şi se pot dezvolta comportamente şi relaţiilor sănătoase în viaţa profesională. Bursuc dă şi un exemplu. Suspicinea este un comportament frecvent întalnit în organizaţiile romaneşti, care are o funcţie precisă pentru oameni. Ea previne eventualele situaţii care îi pot pune în pericol. Cheia stă în a căuta explicaţii alternative. Astfel, oamenii nu se vor mai simţi ameninţaţi, ci mai degrabă nesiguri şi vor solicita informaţii. Consultantul recomandă anumite "prescripţii psihocomportamentale". "Pentru fiecare situaţie care vă deranjează, căutaţi explicaţii alternative; Amintiţi-vă că scopul sau ţinta unui situaţii nu sunteţi neapărat dvs. ca persoană. Mai degrabă noi luăm lucrurile personal, decat ne sunt ele adresate personal", spune Bursuc. De asemenea ea recomandă să facem mereu distincţie între comportamentul care a deranjat şi persoana care l-a produs. Dar poate că cel mai important sfat este acela de a evita generalizările de tipul „întotdeauna", „niciodată", „nimeni", „nimic", „toţi", "toată lumea" precum şi etichetările negative, deoarece ele nu sunt în totalitate adevărate şi nu descriu situaţia reală în care ne aflăm la un moment dat. Chiar dacă nu o plasează strict în sfera bolilor organizaţiilor, Iuliana Stan, consultant al Human Synergistics Romania, remarcă preferinţa managerilor romani pentru pedepse. În plus, mulţi dintre ei nici nu conştientizează impactul negativ pe care îl are o "simplă" ceartă a angajaţilor în faţa colegilor. Dicţionarul de resurse umane s-a îmbogăţit în ultima vreme cu noi termeni: "neajutorare" şi "burn-out" (n.r. epuizare ), a arătat Christian Scholtes, manager de resurse umane al Ernst & Young. Burn-outul este definit de Scholtes ca o pustiire emoţională intelectuală, psihică, a resurselor unei persoane. Ea survine în urma unei expuneri prelungite la stres ridicat şi se concretizează într-o lipsă de interes, cinism, sceptimism şi defetism. Burn-outul poate să fie şi unul "observaţional", care să apară la un angajat nou-intrat, plin de entuziasm, dar care se molipseşte rapid de comportamentele celor din jur.