Razboiul total impotriva microbilor se apropie de sfirsit

Nici un secol nu s-a luptat mai feroce cu microbii decit al XX-lea. Urmasul sau, XXI, ar trebui sa-i pretuiasca la adevarata lor valoare, s-au razgindit oamenii de stiinta. Un cover story dedicat bunilor microbi a fost publicat de revista ,,Newsweek’’ de curind, cind spaima provocata de noul flagel al omenirii, virusul MRSA , ce a descalificat in foarte scurt timp HIV -ul, face inconjurul supraigienizatei Americi. Microbii, formele de viata cu mii de specii diferite care ne iau in stapinire trupul la putin timp dupa nastere, se gasesc pe si in fiecare dintre noi intr -o combinatie unica, ce nu are rival decit in amprenta digitala sau genetica. Este declaratia biologului David Relman, de la Universitatea Stanford, care investigheaza reteaua de legaturi pe care microbii le au cu sistemul nostru digestiv, nervos si imunitar. “Microbii sint parte din noi”, declara dovedit stiintific Relman, care este si liderul miscarii de revizuire a atitudinii fata de microbi, cu care oamenii au purtat in secolul XX un razboi total, a carui nota de plata ne-a venit acum. In momentul in care antibioticele au inceput sa-si piarda eficienta, oamenii si-au adus aminte de teoria marelui Pasteur, care spunea ca flora noastra microbiana naturala nu e un accident nefericit al biologiei, ci o componenta cruciala a sanatatii. Ea ne face favoarea sa ne sintetizeze vita-minele in intestine, regleaza sistemul imunitar si ne face fericiti, reglind, de asemenea, si nivelul serotoninei. Influenteaza modul in care digeram mincarea, cit de mult mincam si chiar ne dicteaza poftele: alegerea unei ciocolate sau a unui morcov se pare ca nu ne apartine. Iar controlul greutatii si-ar putea avea originea in genele microbilor din flora personala, nu in ale noastre. Intoarcerea la sentimente mai bune fata de microbi a fost impulsionata si de aparitia MRSA, virusul pe care oamenii de stiinta au incercat sa-l ucida cu un antibiotic numit meticilina. MRSA s-a aratat oamenilor pentru prima data sub forma infectiilor oportuniste dobindite in spitale, dar in scurt timp a scapat pe portile spitalicesti si dus a fost in lumea larga, lovind celulele imunitare ale aproape oricui. Iar cei mai sensibili in fata lui s-au dovedit a fi jucatorii de fotbal american, care, pe linga faptul ca se zgirie si se invinetesc tot timpul, folosesc si echipamentul la comun, dar si care, cum cred unii cercetatori, au imunitatea mai scazuta din cauza antrenamentelor prelungite. MRSA, care e greu de diagnosticat initial, poate incepe cu o simpla durere musculara si in citeva zile te poate duce la moarte. In ultimii cinci ani, MRSA a avut citeva momente de virf in raspindire la Cleveland Browns, la University of Texas si la University of Southern California, unde antrenorii dezinfecteaza acum echipamentul aproape din ora in ora. Chiar daca americanii erau obsedati de eradicarea microbilor inca de cind s-a descoperit rolul lor in bolile infectioase, in secolul XIX, spalatul si frecatul excesiv, cu solutii din ce in ce mai performante in eradicarea microbilor, reprezinta si o reactie la amenintarea venita din partea antraxului, a gripei aviare sau a SARS, dar si din partea terorismului sau imigratiei, dupa modelul: “Nu ma pot apara de Bin Laden, dar macar pot scapa de microbi”. Pretul platit pentru aceasta igienizare excesiva, cred acum oamenii de stiinta, sint niste boli cu care stramosii nostri nu au trebuit sa se lupte: astmul, alergiile si bolile autoimune. Multi oameni au tras concluzia gresita ca daca faci multe boli in copilarie e binefacator pentru sanatatea adultului de mai tirziu. Dar im-portant este sa te expui la cit mai multi dintre microbii buni, iar treaba medicinei in zilele noastre tocmai asta e: sa sorteze microbii buni de cei rai. Raspunsul imunitar se bazeaza pe o retea de feedback-uri pozitive si negative, aflate intr-un echilibru fragil intre pericolele ignorarii unui “invadator” mortal si exagerarea importantei unora inofensivi. Iar pasul esential in dezvoltarea sistemului imunitar inca de la inceputul vietii este expunerea lui la o gama cit mai larga de microbi inofensivi, ceea ce era absolut normal si caracteristic copiilor de acum citeva generatii. Dar nebunia supraprotejarii de microbi, in care o banala infectie a urechii e tratata direct cu antibiotic, cind animalele sint considerate o sursa de infectie si sint tinute cit mai la distanta, cind joaca in tarina e vazuta ca o condamnare irevocabila la boala, zapaceste organismul si-l lasa pentru toata viata analfabet. Nu mai are de la cine si cum invata sa-si dezvolte imunitatea. Excesul de antibiotice si copiii Jessica Snyder Sachs, autoarea cartii “Microbi buni, microbi rai”, pe care revista ,,Newsweek’’ o numeste revolutionara, citeaza o statistica ce spune ca administrarea antibioticelor la copii in primul an de viata le dubleaza si mai bine rata de alergii sau de astm de mai tirziu. Iar in cazul in care sistemul imunitar o ia razna din cauza suprasanitizarii si nu mai stie cine-i e prieten si cine-i e dusman, se poate intoarce impotriva organismului pe care il pazeste si-l ataca cu asa-numitele boli autoimune, de exemplu lupus sau scleroza multipla. Formarea imunitatii Populatiile de microbi ne colonizeaza trupul in primele luni dupa nastere, cind sistemul imunitar nu este dezvoltat. Celulele dendritice responsabile cu imunitatea trimit ramuri in tractul respirator si digestiv, unde iau mostre din fiecare microb. Cind vad un anumit tip care se tot repeta, ele secreta o substanta ce le semnalizeaza celulelor ucigase de microbi sa lase acel tip in pace. Aboneaza-te la Newsletter-ul de Sanatate Acasa.ro ca sa afli cum sa ai o viata sanatoasa.