Fostul lider al sarbilor bosniaci a fost „ferchezuit" inainte a fi trimis, miercuri, in Olanda pentru a fi judecat la Haga de Tribunalul Penal International .
Detinutul se teme sa nu fie otravit
Surse din interiorul inchisorii de la Scheveningen spun ca detinutul ar fi slabit destul de mult de cand a fost arestat si ca refuza sa manance altceva decat migdale.
„Nu se atinge nici de apa, decat daca ii este adusa de rude. Probabil ii este frica sa nu fie otravit", declara surse din interiorul centrului de detentie, citate de „The Sun".
Oferta turistica: „Pop art Radovan"
O agentie de turism din Serbia organizeaza de saptamana trecuta tururi ale locurilor frecventate de Karadzici, inainte de arestarea sa la 21 iulie la Belgrad. „Partenerul nostru international a cerut sa includem in vizita din Belgrad locurile frecventate de Radovan Karadzici", a declarat directoarea unei agentii turistice, Vekol tours, Tanja Bogdanov.
Insa la putin timp dupa ce a inclus aceasta vizita in oferta generala , agentia, specializata in vizite pentru grupuri de turisti straini, a infiintat un program special numit „Pop art Radovan".
Turistii pot vedea unde locuia Karadzici, sub identitatea doctorului Dragan Dabici, barul si restaurantele pe care le frecventa. Vizita se incheie la Tribunalul sarb pentru crime de razboi, unde si-a petrecut ultimele zile inainte de transferarea sa la TPI.
Acuzatul invoca un acord de protectie cu SUA
Fostul lider politic al sarbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a comparut ieri fara avocat in fata Tribunalului Penal International de la Haga.
Intrebat de judecatorul olandez Alphons Orie de ce nu are niciun avocat alaturi de el la aceasta prima infatisare, el a raspuns: "Am un consilier invizibil. Am decis sa imi asigur eu insumi apararea". Cand magistratul a insistat, subliniind ca are dreptul la un aparator din oficiu la aceasta prima audiere, Karadzici a adaugat: "Am renuntat la acest drept".
Orie a rezumat cele 11 capete de acuzare ale inculparii pentru genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi retinute impotriva lui Karadzici pentru rolul sau in razboiul din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 100.000 de morti si 2,2 milioane de refugiati.
Apoi, judecatorul l-a intrebat pe acuzat daca pledeaza vinovat sau nevinovat. Karadzici a cerut sa i se acodre dreptul de a folosi termenul legal de 30 de zile inainte de a decide daca pledeaza vinovat sau nevinovat in fata TPI.
Sperante pentru ajutor de la Moscova
In fata judecatorilor de la Haga, Karadzici a declarat ca in 1996 a semnat un acord direct cu Richard Holbrooke , care i-ar fi garantat ca nu va fi pedepsit daca se va retrage din viata publica. Karadzici a mai spus ca are un document de 40 de pagini pe acest subiect, pe care intentioneaza sa-l predea judecatorilor.
Pe de alta parte, Luka Karadzici, fratele fostului lider al sarbilor, a declarat pentru cotidianul rus "Izvestia" ca Radovan "s-a pregatit" de arestarea sa si "mizeaza pe ajutorul diplomatiei ruse". "Se astepta sa fie arestat mai tarziu, peste sase luni. Ar fi avut mai mult timp sa-si pregateasca apararea", adauga Luka in interviul mentionat.
Supravietuitorii masacrului de la Srebrenita asteapta cu nerabdare verdictul TPIiulie 1995 in Srebrenita.
Inainte de razboi, aproape 38.000 de oameni traiau in mica enclava, iar 37% dintre acestia erau bosniaci. Azi, din cei aproape 10.000 de locuitori, numai 20% sunt bosniaci. Ar fi fost mai multi, dar multe femei, separate de sotii lor in iulie 1995 si deportate la Tuzla nu au mai vrut sa se intoarca niciodata aici.
Un oras disputat intre sarbi si bosniaci
In urma acordului de la Dayton, care a pus capat conflictului din 1992-1995 si a stabilit impartirea tarii in doua entitati – Federatia croato-musulmana si Republica Srpska – ,Srebrenita a fost atribuita acesteia din urma.
Musulmanii afirma insa ca orasul nu trebuie sa faca parte din Republica Srpska, deoarece masacrul a fost comis de fortele sarbe din Bosnia.
Nu de putine ori, alesii musulmani in consiliul muncipal au cerut ca Srebrenita sa fie scoasa de sub autoritatea Republicii Srpska si sa i se acorde un statut special.
Initiativa a fost respinsa de comunitatea internationala si de Guvernul din Republica Srpska. Autoritatile au acordat orasului un statut economic special, luandu-si angajamentul ca va investi 6 milioane de euro in zona.
Exemplul multietnic incepe sa scartaie
Cei patru ani de razboi au modificat mozaicul etnic si religios din capitala Bosniei, denumita multa vreme ‘’Ierusalimul Europei’’.
Daca in 1991, bosniacii reprezentau 45% din cei peste 400.000 de locuitori ai Sarajevo, proportia lor a ajuns acum aproape de 80%. Numai 5% din locuitori sunt sarbi, iar majoritatea celor care au ramas traiesc in cartiere din estul capitalei. La fel de scazut este si numarul croatilor de aici – 6%. Acestia, insa, nu s-au raspandit in localitatile de la marginea orasului.
Disputele politice au fragilizat si relatiile dintre oameni. Putini sunt bosniacii care au prieteni sarbi si invers, iar cei care au mentinut legaturile evita sa abordeze subiecte considerate sensibile.
Multienticitatea se mai face simtita in special in piata Bascarsija, din partea veche a orasului, unde tineri apartinand celor trei comunitati se aduna seara la plimbare sau la o portie de cevapcici, mancarea traditionala bosniaca.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
