Psihologii recomanda abolirea adolescentei

Violenta si consumul de droguri din scoli s-ar diminua semnificativ daca parintii i-ar cocolosi mai putin pe adolescenti si le-ar oferi un loc in lumea adultilor. Parintii americani se cearta cu odraslele lor in medie de 20 de ori pe luna, iar virful depresiilor din SUA este atins la virsta de 18 ani. Drogurile si sinuciderile reprezinta probleme la fel de ingrijoratoare printre liceenii americani. Explicatia cea mai frecventa: „turbulenta“ si „agitatia“ adolescentine. Unii cercetatori spun ca problemele psihice ale adolescentilor sint din cauza unei dezvoltari insuficiente a creierului. Fals, replica psihologul american Robert Epstein in cartea sa „Critica adolescentei“. Aceasta virsta n-ar fi, spune el, decit o creatie artificiala, un efect al „scolii-fabrica“ a ultimului secol si al interzicerii muncii in cazul tinerilor. „La mamifere , dupa pubertate , animalul se transforma imediat in adult. Pe cind noi numim «copii» chiar si progeniturile trecute de mult de pubertate. Aceasta tendinta, ivita cu un secol in urma, extinde copilaria pina la virsta de 20 de ani. Majoritatea americanilor cred ca cineva nu e adult pina nu implineste 26 de ani“, spune Epstein intr-un interviu acordat revistei „Psychology Today“. Aceasta „prelungire artificiala a copilariei“, cum o numeste psihologul american, este cauzata atit de legile aparute in secolul 19 care interzic folosirea copiilor in munca, dar mai ales de modificarea sistemului scolar. Sistemul educational actual dureaza de un secol si mai bine si este modelat dupa cerintele revolutiei industriale. Scoala s-a reformat pentru a pregati forta calificata de munca, numai buna pentru trimiterea la linia de productie, iar specializarea a ajuns sa se intinda pina la 25 de ani. Chiar daca si parintii, si scoala ii trateaza pe liceeni doar ca pe niste „copii“, aceasta atitudine ajunge extrem de iritanta. „Imaginati-va cum trupul si mintea iti spun ca esti adult, iar adultii din jur o tin una si buna ca esti doar un copil“, atrage atentia Epstein. Psihologul aduce in sprijinul teoriei sale o serie de date experimentale. Acuitatea vizuala este maxima in timpul pubertatii, iar memoria involuntara functioneaza optim la virsta de 12 ani. Chiar si testele de inteligenta ies mai bine intre 13 si 15 ani, dupa care rezultatele devin din ce in ce mai slabe. Un experiment realizat de Epstein pe adolescenti si adulti pusi sa lucreze in 14 domenii diferite a aratat ca adolescentii erau aproape la fel de competenti precum adultii si ca acestia din urma subestimau capacitatile tinerilor. „Agitatia“ adolescentina nu este cauzata de vreo modificare chimica, electrica sau anatomica a creierului, asa cum sustin unele studii. Din contra, de vina pentru comportamentul turbulent al adolescentilor este atitudinea parintilor care-si „cocolosesc“ odraslele chiar si dupa 18 ani. „Izolati de adulti si tratati in mod eronat pecum niste copii, nu e de mirare ca adolescentii se poarta necugetat si iresponsabil, conform standardelor adultilor. Aceasta purtare nu este decit o afirmare a maturitatii, care poate lua chiar si forma nasterii unui copil sau a unei infractiuni, prin care adolescentii devin brusc niste adulti aflati sub incidenta legii“, explica Epstein intr-un articol din revista „Scientific American Mind“. Nemultumirea adolescentilor nu vine doar din faptul ca sint tratati „de sus“ de adultii din jur. Ei se lovesc de multe ori de masuri care le interzic de fapt accesul la „lumea celor mari“, de unde ar trebui sa invete lucrurile de care au nevoie in timpul vietii. Daca in societatile preindustriale adolescentii se vedeau intre ei circa patru ore pe saptamina, scoala si mijloacele de distractie ii tin acum impreuna aproape tot timpul. „In SUA, adolescentii invata tot ce stiu de la alti adolescenti, influentati adesea de anumite industrii agresive, pe cind ei ar trebui sa invete de la adulti. Cind tinerii ies din sistemul educational si sint aruncati in lumea reala, care nu mai este aceea a lui Britney Spears, ei nu mai inteleg nimic din ce se intimpla cu ei si au nevoie de multa vreme pentru a se adapta“, observa Epstein. Pentru recunoasterea maturitatii adolescentilor, psihologul american crede ca acestia ar trebui sa aiba la indemina mai multe optiuni: sa poata lucra, sa se poata casatori sau sa aiba permisiunea de a porni o afacere si de a avea copii. Nu e vorba despre o libertate mai mare, ci despre o responsabilizare , nuanteaza Epstein. „Ei au deja destula libertate - sint liberi sa cheltuiasca bani, sa fie lipsiti de respect, sa faca sex sau sa ia droguri. Dar ei nu au libertatea de a fi partasi la lumea adulta, iar aceasta situatie trebuie schimbata“, spune psihologul in interviul din „Psychology Today“. Oferirea unor sarcini complexe adolescentilor este o sansa pentru a evita „infantilizarea“ lor si, pina la urma, „cu putin noroc, poate ca se va reusi chiar abolirea adolescentei“, spera Epstein. Tinerii romani ocolesc voluntariatul Chiar daca adolescenta se termina la 18 ani, in Romania sint considerati adolescenti si tinerii de 20 de ani, observa psihologul Daniela Gheorghe. „Nici la scoala tinerii nu sint consultati si implicati in actiuni, ceea ce conduce la situatia in care Romania este una dintre tarile in care voluntariatul s-a dezvoltat cel mai putin. In scolile romanesti, liceenii nu sint responsabilizati prin actiuni si nici nu exista puncte de consiliere vocationala, care sa ofere acea dragoste pentru meserie. In Italia, de exemplu, adolescentii vorbeau foarte frumos despre meseria lor. «Eu sint bucatar», imi spunea un baiat cu atita patos ca si cum ar fi fost ministrul Italiei“, isi aminteste Daniela Gheorghe. O alta problema este ca parintii nu stiu sa-si asculte copiii, ci se limiteaza la a da zeci de sfaturi. „Cind copilul vine si se plinge ca a fost exclus din grup, parintele incepe sa-i spuna ca trebuie sa faca asa si pe dincolo. Or, adolescentul trebuie ascultat, aprobat si ajutat sa gaseasca el solutiile potrivite“, atrage atentia specialista in psihologia copilului.