Cum ajunge praful din Africa in Europa, de ce este el usor radioactiv si cat de periculos este pentru oameni si natura? In continuare, vom explica pe intelesul tuturor acest fenomen, impactul asupra sanatatii si ecologiei, implicatiile istorice si climatice, precum si masurile de protectie necesare.
Originea prafului saharian si frecventa fenomenului
Praful saharian isi are originea in vastele intinderi aride ale desertului Sahara. Furtunile de nisip si vanturile puternice pot ridica in atmosfera cantitati uriase de particule fine de nisip si praf. Anual, peste 100 de milioane de tone de praf sunt ridicate din nordul Africii, purtate de curentii atmosferici. Aceste particule minuscule pot calatori pe distante de mii de kilometri, astfel ca nu este ceva neobisnuit ca, de cateva ori pe an, un nor de praf african sa ajunga deasupra Europei. De obicei, astfel de episoade au loc primavara sau vara timpurie, cand conditiile meteorologice (precum vanturile de sud, numite si Sirocco) transporta praful peste Marea Mediterana.
Un exemplu notabil a fost furtuna de praf din martie 2022, generata de furtuna Celia, care a adus un “rau atmosferic” de praf saharian peste vestul Europei. Norul dens a intunecat cerul si a colorat atmosfera in tonuri portocalii, acoperind masini, cladiri si partii de schi cu un strat subtire de pulbere rosiatica. Acest fenomen apare si in Romania – de fiecare data cand vantul aduce praf saharian, cerul capata o tenta galbuie, iar dupa ploi se pot observa depuneri de praf fin pe automobile si ferestre.
Pe langa efectul vizual dramatic, praful saharian are si consecinte asupra calitatii aerului. In zonele afectate, concentratiile de particule in suspensie (PM) din aer cresc semnificativ, ducand la o scadere a vizibilitatii si la un potential disconfort respirator pentru populatie. Autoritatile meteorologice monitorizeaza atent aceste incursiuni de praf; de pilda, serviciile europene de monitorizare Copernicus si agentiile nationale emit adesea avertismente atunci cand un nor de praf saharian urmeaza sa ajunga intr-o anumita regiune. Desi in mod obisnuit praful saharian este considerat un fenomen natural, recent s-a descoperit ca el poarta si o amprenta invizibila lasata de istorie – particule radioactive rezultate din explozii nucleare de acum cateva decenii.
(Imagine satelitara din 15 martie 2022 care arata un imens nor de praf saharian (zona colorata in maroniu-galbui) acoperind vestul Europei, in special Spania, Franta si Portugalia. Aceasta furtuna de praf a fost adusa de frontul atmosferic asociat furtunii Celia, care a transportat praful din Sahara spre nord. Norul de praf a degradat calitatea aerului in regiunile afectate, autoritatile sfatuind populatia sa limiteze expunerea in exterior. Credit foto: Programul Uniunii Europene Copernicus, date Sentinel-3.)
Mostenirea nucleara: de ce contine praful saharian izotopi radioactivi?
Prezenta izotopilor radioactivi in praful saharian are legatura directa cu testele nucleare atmosferice desfasurate in a doua jumatate a secolului XX. In anii ’50-’60, marile puteri ale lumii au efectuat numeroase teste cu bombe atomice in diverse locuri izolate ale globului, eliberand in atmosfera particule radioactive fine. Aceste particule – produse secundare ale exploziilor nucleare, precum izotopii de cesiu-137 si plutoniu-239 – au fost purtate de curentii de aer la altitudini inalte si s-au depus treptat pe solurile din toata lumea, un fenomen cunoscut drept fallout (depunere radioactiva globala). Chiar si la peste sase decenii distanta, solurile din multe regiuni ale globului poarta inca aceasta amprenta radioactiva a epocii Razboiului Rece.
In mod particular, desertul Sahara a fost el insusi teatru de desfasurare pentru teste nucleare. Intre 1960 si 1966, Franta – pe atunci putere coloniala in Africa de Nord – a detonat 17 bombe nucleare in desertul algerian, in zona Reggane si apoi In Ekker. Regiunea izolata din centrul Saharei a fost aleasa pentru ca era considerata „ideala” din perspectiva sigurantei, insa in realitate mii de persoane (localnici si personal militar francez) au fost expuse radiatiilor rezultate. Desi aceste teste franceze au fost de putere relativ mai mica comparativ cu ale altor tari, ele au contribuit la contaminarea radioactiva a nisipurilor din zona.
Trebuie mentionat insa ca Franta nu a fost singura sursa de contaminare. Statele Unite si fosta Uniune Sovietica au efectuat zeci de teste nucleare atmosferice in deserturi si atoluri oceanice, cu puteri explozive mult mai mari. De exemplu, in anii 1950-1960, atat SUA cat si URSS au detonat bombe in aer liber cu o putere cumulata uriasa – unele teste avand loc la latitudini apropiate de cea a Saharei. Particulele radioactive rezultate au ajuns pana la altitudini de ~8.000 de metri, de unde au fost purtate de curentii jet stream si imprastiate la nivel global. Multe dintre aceste particule au ajuns si peste Africa de Nord, depunandu-se in nisipurile Saharei odata cu ploile sau prin simpla decantare gravitationala.
Astfel, praful saharian de astazi poarta in el urme ale acelor explozii nucleare istorice. Izotopii radioactivi identificati in mostrele recente de praf nu poarta marca specifica a testelor franceze din Sahara, ci mai degraba semnatura inconfundabila a “ploii” globale de particule provenite din marile teste nucleare americane si sovietice. Cu alte cuvinte, mostenirea atomica a Razboiului Rece s-a infiltrat in mediul natural: particulele de plutoniu si cesiu cazute in desert cu zeci de ani in urma pot fi din nou ridicate in aer de furtuni si purtate pe distante lungi, ajungand pana pe continentul european.
Descoperirea stiintifica: urme radioactive in praful saharian ajuns in Europa
Banuiala ca praful saharian ar putea fi usor radioactiv exista de ceva timp, insa a fost confirmata recent, printr-un efort stiintific international. Imediat dupa episodul major din martie 2022, o echipa de climatologi si specialisti in mediu a lansat o campanie de prelevare a probelor de praf depus in Europa. Cu ajutorul unor voluntari (cetateni de rand) din mai multe tari, au fost colectate peste 100 de mostre de praf de pe suprafete, in 6 tari vest-europene, inclusiv din zapada colorata de pe Alpi. Analizele acestor probe, publicate ulterior in revista Science Advances (in februarie 2025), au scos la iveala prezenta clara a unor izotopi de plutoniu si cesiu radioactivi in praful saharian depus pe teritorul Europei.
Un rezultat important al studiului a fost identificarea originii acestor izotopi. Cercetatorii au comparat raportul izotopic al plutoniului din probele de praf cu valorile cunoscute din diferite surse (bombardamente nucleare franceze vs. americane/sovietice). Surprinzator, amprenta plutoniului nu corespundea testelor franceze din Algeria (care ar fi dat un anumit raport caracteristic, sub ~0,07), ci indica o provenienta preponderent din testele mult mai puternice ale SUA si URSS. Valorile medii masurate (raport ~0,18) se aliniaza cu semnatura radioactiva lasata de bombele testate de americani si sovietici la finele anilor ’50 si inceputul anilor ’60. Cu alte cuvinte, desi praful provenea din regiunea Reggane (Sahara algeriana, locul testelor franceze), “eticheta” radioactiva apartinea altor poligoane nucleare si confirma caracterul global al contaminarii.
Studiul a adus vesti linistitoare in ceea ce priveste intensitatea radioactivitatii: nivelul detectat al izotopilor era extrem de redus. Toate probele analizate contineau izotopi radioactivi (plutoniu si cesiu-137), insa in concentratii de ordinul a zeci de becquereli pe kilogram, mult sub limitele considerate periculoase. De exemplu, s-a constatat o activitate medie de aproximativ 14 Bq/kg de cesiu-137 in praf – valoare infima comparativ cu limita de 1000 Bq/kg admisa in alimente in Uniunea Europeana. Cu asemenea valori, cercetatorii au concluzionat ca nu exista un risc semnificativ pentru populatie din perspectiva expunerii la radiatii datorita acestui praf. Inhalarea prafului saharian din 2022 ar fi expus un om la doze de radiatie de cateva mii de ori mai mici decat pragurile de siguranta stabilite de normele europene.
Cu toate acestea, descoperirea are o importanta stiintifica si istorica deosebita. Ea confirma persistenta poluarii nucleare globale: particulele generate de teste nucleare realizate in urma cu peste jumatate de secol inca circula in mediul inconjurator si pot ajunge pe teritoriile noastre. De asemenea, subliniaza interconectarea mediului la scara planetara – ceea ce se intampla intr-un colt al lumii (explozii atomice in Asia Centrala sau Pacific, de exemplu) poate avea ecouri detectabile in alt colt, precum praful saharian din Europa. Pentru oamenii de stiinta, acest eveniment a oferit si ocazia perfectionarii metodelor de monitorizare prin stiinta participativa (implicarea publicului larg in colectarea datelor), demonstrand ca astfel de colaborari pot furniza informatii pretioase despre fenomene de mediu rare.
Impactul asupra sanatatii umane
O intrebare fireasca este: este periculos praful saharian radioactiv pentru sanatate? Din fericire, toate datele de pana acum indica faptul ca riscurile legate de radioactivitate sunt neglijabile. Nivelurile detectate sunt atat de joase incat nu depasesc cu mult radiatia naturala de fond a solului si se situeaza mult sub pragurile de siguranta stabilite de autoritati. “Pe baza rezultatelor, riscul este neglijabil,” a declarat Yangjunjie Xu-Yang, autorul principal al studiului, subliniind ca populatia trebuie informata corect ca poluarea cauzata de praful saharian nu are legatura cu radioactivitatea acestuia. Cu alte cuvinte, faptul ca praful contine urme de izotopi radioactivi nu inseamna ca oamenii vor primi doze periculoase de radiatii atunci cand respira aerul in astfel de episoade.
Totusi, asta nu inseamna ca praful saharian in sine este inofensiv. Principala preocupare de sanatate legata de aceste incursiuni de praf este calitatea aerului si efectele respiratorii. Particulele fine de praf (in special cele cu diametrul sub 10 micrometri, numite PM₁₀, si cele sub 2,5 micrometri, PM₂.₅) pot patrunde in caile respiratorii si in plamani, provocand iritatii si exacerband problemele respiratorii existente, cum ar fi astmul sau bronsita. In timpul unui episod de praf saharian, concentratiile de particule PM₁₀ cresc semnificativ – de exemplu, in unele orase din Spania afectate in 2022, aerul a atins valori de particule in suspensie considerate nesanatoase pentru grupele vulnerabile. Organizatia Mondiala a Sanatatii recunoaste efectele adverse ale furtunilor de praf asupra sanatatii si recomanda masuri de reducere a expunerii in aceste situatii (precum evitarea activitatilor in aer liber pe durata fenomenului).
Studiile epidemiologice au asociat episoadele intense de praf cu o crestere a problemelor cardiace si respiratorii pe termen scurt – de exemplu, in zilele cu “furtuni de praf” s-a observat o crestere modesta a internarilor pentru dificultati respiratorii si chiar a mortalitatii cardiovasculare la persoane in varsta. Aceste efecte se datoreaza insa incarcarii cu particule a aerului (care provoaca inflamatii si stres respirator), si nu radioactivitatii. Practic, pericolul vine de la praf ca poluant fizic al aerului, nu ca poluant radioactiv. De altfel, in majoritatea cazurilor, praful saharian are in compozitie si alti contaminanti naturali (de exemplu, compusi minerali, spori, microorganisme) care pot afecta temporar calitatea aerului si sanatatea, insa radioizotopii prezenti sunt atat de putini incat aportul lor la doza de radiatii primita de populatie este insesizabil.
Asadar, pentru sanatatea publica, recomandarile raman similare cu cele pentru orice episod de poluare cu praf: persoanele cu afectiuni respiratorii sau cardiovasculare, varstnicii si copiii mici ar trebui sa evite expunerea prelungita la aerul incarcat de praf. Purtarea unei masti de protectie impotriva particulelor (de tip N95/FFP2) poate ajuta la filtrarea aerosolilor de praf daca este necesara activitatea in aer liber. Din fericire, asemenea episoade de praf sunt de obicei de scurta durata (cateva zile) si efectele lor trecatoare pot fi gestionate prin precautii simple, fara a exista teama unei contaminari radioactive semnificative a populatiei.
Efectele asupra mediului si ecosistemelor
Praful saharian joaca un rol paradoxal in mediu: pe de o parte, fertilizeaza ecosisteme departate, iar pe de alta parte poate produce o usoara contaminare cu substante nedorite. Particulele de praf din desert sunt bogate in minerale (precum fier, fosfor, siliciu) care, odata depuse pe soluri sau in ape, pot actiona ca nutrienti. Un exemplu impresionant este Amazonul – studii NASA au aratat ca milioane de tone de praf saharian traverseaza anual Atlanticul si depun in padurea tropicala cantitati semnificative de fosfor, un element crucial pentru solurile de acolo. In mod similar, praful care cade in Oceanul Atlantic furnizeaza fier si alte minerale fitoplanctonului, stimuland productivitatea biologica a oceanelor. Asadar, praful saharian este adesea supranumit un “ingrasamant” atmosferic natural, facand legatura intre deserturile Africii si padurile sau recifele altor continente.
Pe de alta parte, odata cu aceste minerale utile, praful poate transporta si poluanti sau agenti patogeni pe distante mari. Cazul izotopilor radioactivi este un exemplu de poluant provenit din activitate umana care a “calatorit” prin intermediul prafului. Desi, dupa cum am vazut, concentratiile sunt prea mici pentru a provoca daune imediate, prezenta lor indica o contaminare difuza a solurilor peste care se depune praful. In timp, prin depuneri repetate, cantitati foarte mici de cesiu-137 sau plutoniu se pot acumula in stratul superior al solului european. Aceste elemente au timpi de injumatatire lungi (de exemplu, cesiu-137 ~30 de ani, plutoniu-239 peste 24.000 de ani), deci raman in mediu multa vreme. Chiar daca nivelurile raman in continuare extrem de joase, ele pot fi detectate cu aparatura sensibila si devin parte din “fondul” chimic al solului si al ecosistemelor locale.
Un potential impact asupra mediului este in zonele montane acoperite de zapada sau gheata. Atunci cand praful saharian se depune pe ghetari sau pe stratul de zapada, acesta le poate modifica culoarea, inchizand-o la culoare (zapada cu nuanta galbuie sau maronie). O zapada mai intunecata absorba mai multa energie solara si se topeste mai repede. Cercetatorii au documentat in Alpi faptul ca dupa un episod de praf, albedoul (capacitatea de reflectie) al zapezii a scazut cu pana la 40%, ducand la o topire accelerata a stratului de zapada. Asadar, depunerile de praf pot influenta regimul hidrologic local, contribuind la topirea mai timpurie a zapezii din munti, ceea ce poate afecta resursele de apa dulce si ecosistemele montane.
In ceea ce priveste vegetatia si fauna terestra, praful saharian depus formeaza un strat fin pe frunzele plantelor si pe sol. De obicei, primele ploi spala acest praf in sol, unde mineralele pot fi integrate de plante. Daca praful contine si substante poluante (metale grele sau radionuclizi), acestea pot ramane in sol. In cazul radionuclizilor precum cesiul, plantele il pot absorbi intr-o anumita masura, insa la concentratiile infime aduse de praful saharian, impactul asupra lanturilor trofice este practic nedetectabil. Putem spune ca ecosistemele terestre europene nu sunt in mod semnificativ amenintate de radioactivitatea din praful saharian, dat fiind nivelul foarte scazut al acesteia. Cu toate acestea, descoperirea izotopilor reprezinta un semnal al omniprezentei poluarii radioactive globale si subliniaza importanta monitorizarii continue a mediului.
Rolul prafului saharian in schimbarile climatice
Praful saharian este si un factor climatic important, facand parte din categoria aerosolilor atmosferici (particule in suspensie) care pot influenta bilantul termic al planetei. In atmosfera, particulele de praf interactioneaza cu radiatia solara: o parte din lumina este reflectata inapoi in spatiu de suprafata lor (ceea ce are un efect de racire locala, deoarece mai putina caldura ajunge la sol), iar o alta parte este absorbita de particule (incalzind aerul inconjurator). Per ansamblu, prezenta unui nor dens de praf poate duce la scaderea temperaturilor la sol prin umbrirea soarelui, dar si la modificarea formarii norilor si a modelelor de precipitatii. De exemplu, prin nucleele de condensare pe care le furnizeaza, praful poate influenta dezvoltarea norilor de ploaie sau, dimpotriva, poate reduce umiditatea relativa a aerului (particulele absoarbe radiatia si incalzesc stratul de aer, disipand norii).
Pe termen mai lung, schimbarile climatice pot afecta frecventa si intensitatea furtunilor de praf, creand un potential cerc vicios. Studiile climatologice sugereaza ca o planeta mai calda si secetoasa poate genera furtuni de praf mai frecvente si mai intense. In ultimii ani s-a observat o crestere a numarului de episoade majore de praf saharian care ating Europa, in special iarna tarziu si primavara. Conform datelor pe ultimele decenii, vestul Marii Mediterane a inregistrat o tendinta de crestere a zilelor cu praf, in medie +0,7 zile de praf pe an din 1948 pana in prezent. Iar in perioada 2020-2022 s-au consemnat unele dintre cele mai puternice intruziuni de praf saharian din ultimele decenii, sugerand o legatura cu conditiile meteorologice tot mai extreme. Practic, incalzirea globala in curs ar putea insemna mai mult praf saharian peste Europa in viitor, deoarece perioadele de seceta prelungita in Africa de Nord si modificarea tiparelor de vant pot intensifica fenomenul.
La randul sau, praful saharian are efecte asupra climatului global si regional. Pe langa influenta asupra radiatiei solare mentionata, el poate afecta si alte fenomene: de exemplu, un strat consistent de praf in atmosfera deasupra Atlanticului de Nord poate reduce probabilitatea formarii uraganelor, deoarece stabilizeaza stratificarea atmosferica si usuca aerul (uraganele au nevoie de aer cald si umed). De asemenea, asa cum am discutat, praful depus pe ghetari accelereaza topirea acestora, contribuind la cresterea nivelului marilor si la schimbari in circulatia oceanica daca este depus in cantitati mari. Toate aceste interactiuni arata ca praful desertic este o veriga intre sistemul climatic, oceane si biosfera. In plus, faptul ca acum contine urme din activitatea umana (testele nucleare) ii confera si o dimensiune geopolitica: efectele activitatilor industriale si militare din trecut pot fi resimtite in parametri climatici si de mediu actuali, chiar si la mare distanta.
In concluzie, praful saharian actioneaza ca un factor de racire temporara (prin reducerea luminozitatii) in regiunile unde ajunge, dar si ca un potential accelerator al incalzirii in zonele acoperite de zapada (prin diminuarea albedoului). Impreuna cu alti aerosolii atmosferici, el face parte din mecanismele fine care regleaza clima si poate fie atenua, fie amplifica anumite efecte ale schimbarilor climatice. Monitorizarea prafului, atat din satelit cat si la sol, devine astfel importanta nu doar pentru prognoza meteo pe termen scurt, ci si pentru modelele climatice pe termen lung.
Masuri pentru a limita expunerea si riscurile asociate
Avand in vedere cele de mai sus, ce masuri se pot lua atunci cand un nor de praf saharian ajunge deasupra regiunii noastre? In primul rand, este esentiala informarea si avertizarea populatiei. Datorita progreselor tehnologice, astfel de episoade pot fi anticipate cu cateva zile inainte. Servicii specializate precum Copernicus Atmosphere Monitoring Service furnizeaza prognoze ale deplasarii prafului saharian, iar meteorologii nationali emit adesea comunicate atunci cand se asteapta depuneri de praf. Ascultarea acestor avertizari este primul pas: daca se anunta un episod de praf, populatia ar trebui sa stie cum sa reactioneze.
Pentru limitarea expunerii la praf, recomandarile expertilor includ:
- Petreceti cat mai putin timp in aer liber pe durata maximei intensitati a fenomenului, in special daca aveti probleme respiratorii sau alergii. Daca trebuie sa stati afara, evitati efortul fizic intens (pentru a nu inspira adanc particulele) si purtati masca filtranta de tip FFP2/N95, care poate opri o parte din particulele fine.
- Tineti ferestrele inchise si, daca este posibil, folositi un purificator de aer in interior sau sistemele de aerisire cu filtre ale cladirilor. Astfel, veti mentine aerul din locuinta mai curat.
- Protejati sursele de apa: daca aveti rezervoare deschise de colectare a apei de ploaie, acoperiti-le in zilele cu praf pentru a preveni depunerea acestuia in apa.
- Dupa ce episodul de praf trece si particulele s-au depus, se recomanda curatarea suprafetelor exterioare (masini, mobilier de gradina) cu apa, pentru a indeparta stratul de praf fara a-l resuspensa in aer. Daca s-a depus un strat vizibil de praf pe legumele sau fructele din gradina, acestea ar trebui bine spalate inainte de consum.
Autoritatile pot implementa planuri pe termen scurt de reducere a expunerii: de pilda, in orasele foarte afectate se poate lua in considerare reducerea activitatilor scolare in aer liber sau chiar recomandarea de a ramane acasa pentru persoanele sensibile, asa cum s-a procedat in unele regiuni din Spania in 2022. De asemenea, monitorizarea suplimentara a calitatii aerului (inclusiv a eventualei radioactivitati, desi aceasta s-a dovedit inofensiva) poate linisti publicul si oferi date valoroase. In cazuri extreme, daca praful transporta si poluanti chimici din surse industriale (nu a fost cazul major in episoadele sahariene, dar teoretic este posibil ca praful sa treaca peste zone poluate si sa preia compusi toxici), autoritatile ar trebui sa comunice aceste informatii si sa ia masuri specifice de protectie a populatiei.
Pe termen lung, solutiile tin de abordarea cauzelor mari: combaterea schimbarilor climatice si a desertificarii. Reducand incalzirea globala, am putea atenua si trendul de intensificare a furtunilor de praf. Prin proiecte de impadurire si gestionare durabila a terenurilor in Sahel (la marginea Saharei) s-ar putea, de asemenea, reduce cantitatea de praf ridicata in atmosfera. Aceste masuri globale depasesc insa sfera individului; ceea ce putem face la nivel personal si comunitar ramane sa fim pregatiti, informati si precauti atunci cand natura isi trimite “solia de praf” peste noi.
In concluzie, praful saharian care ajunge periodic in Europa ne arata cat de interconectata este planeta noastra. In granulele sale microscopice poarta atat elemente esentiale vietii (minerale nutritive pentru ecosisteme), cat si vestigiile unor capitole intunecate din istoria umanitatii (izotopi radioactivi din era nucleara). Vestea buna este ca, la nivelurile detectate, aceasta radioactivitate nu reprezinta un pericol pentru oameni sau natura. Totusi, prezenta sa ne reaminteste de impactul de durata al activitatilor umane asupra mediului. Gestionarea inteligenta a fenomenelor precum praful saharian – prin monitorizare, informare si masuri de protectie – poate reduce la minimum efectele negative asupra sanatatii si poate chiar transforma un fenomen natural potential deranjant intr-o oportunitate de a intelege mai bine legaturile invizibile dintre clima, ecosisteme si actiunile noastre din trecut si prezent.
Surse:
- Bob Yirka, Phys.org– „Radioactive dust from March 2022 Saharan dust storm was not of French origin, study finds” https://phys.org/news/2025-02-radioactive-saharan-storm-french.html
- Descopera.ro– „De unde vine plutoniul radioactiv din praful saharian?” https://www.descopera.ro/natura/20787887-de-unde-vine-plutoniul-radioactiv-din-praful-saharian
- LSCE(Laboratorul de Stiinte ale Climei si Mediului, Franta) – comunicat 2 februarie 2025 https://www.lsce.ipsl.fr/en/saharan-dust-storms-in-europe-do-not-carry-radioactivity-from-france-s-sahara-nuclear-tests
- Science Advances(Xu-Yang et al., 2025) – „Radioactive contamination transported to Western Europe with Saharan dust” https://www.sciencedaily.com/releases/2015/02/150224102847.htm
- NASA Earth Observatory – „An Atmospheric River of Dust” (Sara E. Pratt, 2022) https://earthobservatory.nasa.gov/images/149588/an-atmospheric-river-of-dust
- Harvard Gazette – „Climate change affects Saharan dust storms” (2020) https://news.harvard.edu/gazette/story/newsplus/climate-change-impacts-saharan-dust-storms/
- Realitatea.net– „Praful saharian... mostenirea otravita a Razboiului Rece” https://www.realitatea.net/stiri/actual/praful-saharian-care-afecteaza-europa-este-si-radioactiv-mostenirea-otravita-a-razboiului-rece_67a5d85fe8d11857734b529d
- Copernicus– „Massive Saharan Dust storm affecting western Europe” https://www.copernicus.eu/en/media/image-day-gallery/massive-saharan-dust-storm-affecting-western-europe
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11755727
