PNL vrea sa aduca in Parlament retragerea din Irak

Tariceanu reia tema retragerii trupelor romane din Irak. PNL pregateste o ofensiva in Parlament si se prefigureaza un blocaj in CSAT . Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ieri ca va lua toate masurile necesare, conform atributiilor sale constitutionale, pentru retragerea militarilor romani din Irak pina la Craciun. Problema a fost discutata si in sedinta conducerii Aliantei, desfasurata ieri dimineata, insa liberalii nu au reusit sa obtina sprijinul PD pe aceasta tema. Surse liberale sustin ca premierul intentioneaza sa-i ceara, in cursul acestei saptamini, ministrului Apararii, democratul Sorin Frunzaverde, sa formuleze un punct de vedere oficial cu privire la retragerea din Irak, precum si un calendar de retragere. Provocare la Frunzaverde Pe de alta parte, Tariceanu le-a solicitat liderilor grupurilor PNL din Parlament sa faca demersurile necesare pentru a pregati initierea unei dezbateri pe aceasta tema, in prezenta sefului Executivului. Potrivit surselor citate, Tariceanu vrea sa determine, prin intermediul acestui demers, o eventuala pozitie de forta a ministrului democrat al Apararii. De altfel, situatia trupelor din afara granitelor ar putea fi pe ordinea de zi a sedintei CSAT de joi. Asta desi, in iunie anul trecut, propunerea PNL de retragere din Irak a fost respinsa de CSAT. PNL a strins intre timp aproape un milion de semnaturi pentru incetarea prezentei militare romanesti peste granite. Retragerea se legifereaza greu Retragerea militarilor romani din Irak nu este insa monopolul Palatului Victoria, prin MAp, nici al Palatului Cotroceni, prin CSAT, si nici macar al Parlamentului, prin decizia plenului. O procedura laborioasa trebuie indeplinita de toate aceste institutii, atit pentru trimitere, cit si pentru retragere. Dupa cum prevede Legea nr. 42/2004 referitoare la participarea fortelor armate la misiuni in afara teritoriului statului roman, propunerea de trimitere sau de retragere este facuta numai de Ministerul Apararii. Apoi, ministrul de resort merge cu propunerea la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care o analizeaza si hotaraste. Intre CSAT si Parlament CSAT este institutia ce planifica fortele si mijloacele ce pot fi puse la dispozitie in anul urmator in vederea participarii la misiunile de aparare colectiva, in sprijinul pacii, asistenta umanitara sau tip coalitie. CSAT, conform Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea acestuia, este convocat de seful statului, trimestrial sau ori de cite ori este necesar. Poate fi convocat si la initiativa a cel putin o treime din numarul membrilor sai. Subiectul este mai apoi inscris pe ordinea de zi, care se stabileste de catre presedintele tarii, care este si presedinte al CSAT, dupa consultarea cu premierul, in calitatea acestuia de vicepresedinte al CSAT. Blocaj la Cotroceni Aici poate aparea un prim blocaj din partea premierului. Daca seful statului a stabilit cu de la sine putere agenda CSAT, premierul poate invoca nerespectarea unei proceduri cerute de lege si poate reclama aceasta maniera de lucru la Curtea Constitutionala, blocindu-l pe presedinte. Numai daca hotarirea este adoptata de CSAT, presedintele poate prezenta Camerelor Parlamentului documentele pentru aprobarea trimiterii sau a retragerii trupelor militare. Si aici este o intreaga procedura de urmat. Mai intii, scrisoarea sefului statului ajunge la presedintii Parlamentului, care o propun pe ordinea de zi a Birourilor Permanente. Plenul Parlamentului este autoritatea suprema care hotaraste trimiterea sau retragerea trupelor militare din oricare dintre teatrele de operatii. Basescu: Mai bine se retrage Tariceanu Surse din apropierea sefului statului ne-au declarat ca la aflarea vestii ca premierul Tariceanu a cerut iar retragerea trupelor romane din Irak, de aceasta data avansind si un termen, de Craciun, Basescu ar fi spus doar atit: „Mai degraba se retrage el din Guvern pina de Craciun”. PD il refuza politicos pe premier Liderul PD, Emil Boc, a declarat ieri ca discutia publica despre retragerea trupelor romane din Irak trebuie sa fie initiata dupa consultarea partenerilor din statele NATO si dupa o dezbatere in CSAT. „Dupa ce aceste discutii vor avea loc, se poate iesi cu o decizie politica pregatita si fundamentata, nu aruncata intempestiv doar pentru ca este bine sa spui asemenea lucruri, intrucit au trecere la populatie“, a spus liderul PD. „Avem nevoie de credibilitate in continuare daca dorim ca Romania sa fie o tara respectata in planul relatiilor internationale“, a conchis Boc. Romania are 603 militari in Irak Parlamentul Romaniei a aprobat, in iunie 2003, participarea Romaniei cu trupe la Forta pentru stabilizare si reconstructie in Irak. Romania a trimis atunci un batalion de infanterie (405 militari), o companie de politie militara (100 de militari), un detasament de geniu (149 de militari), 20 de ofiteri de stat major si patru ofiteri de legatura. In 2006, 130 de militari au fost repatriati si nu au fost inlocuiti. In 2007, compania de la Basra isi va termina misiunea si numarul militarilor romani din Irak va fi probabil redus cu inca 100 de persoane. In prezent, cei 603 militari romani au misiuni sub comanda NATO (patru militari), ONU (100 militari) si in coalitia multinationala (499 militari).