102.024 dosare de "siguranţă naţională" nu vor pleca de la SRI şi SIE la CNSAS. Aceasta este cifra recunoscută oficial de către preşedintele Traian Băsescu şi de şeful SIE, Claudiu Săftoiu. În cazul SIE, este vorba de circa 70 la sută din arhiva DIE/CIE din perioada comunistă. Nu se cunoaşte încă oficial numărul dosarelor păstrate la secret de către Direcţia de Informaţii a Armatei. Ion Mihai Pacepa precizează pentru Adevărul că dosarele CIE-DIE nu sunt de siguranţă naţională.
Promisiunea preşedintelui că "toate dosarele" vor ajunge la CNSAS se dovedeşte astfel că nu a fost îndeplinită. Şeful spionajului romanesc, directorul SIE Claudiu Săftoiu, a lansat pe piaţă, într-un interviu acordat unui ziar central, o cifră-bombă: 27.000 de dosare răman la SIE pe motiv de "siguranţă naţională". În mod concret, este vorba de circa 70 la sută din arhiva DIE/CIE, denumirile purtate de SIE în perioada comunistă.
În cazul SRI, este vorba de 75.000 de dosare care nu vor fi predate CNSAS, fiind considerate de "siguranţă naţională". "În februarie, arhiva SIE număra 47.024 de dosare, din toate cele create înainte de 1989. În răstimpul de la Revoluţie pană la înfiinţarea serviciului, documentele care au fost distruse cel mai mult au fost documentele neclasate, care se aflau în lucru în acea perioadă", a precizat Săftoiu în interviul publicat înainte de Anul Nou şi care a rămas fără niciun ecou. Şeful SIE mai preciza că toate cele "27.000 de dosare vor rămane în arhiva SIE, clasificate în categoria securităţii naţionale şi exced Legea CNSAS. Aceasta bază este considerată operativă, iar publicarea ei ar compromite acţiuni în derulare", a declarat directorul SIE.
Ticu Dumitrescu : "La SIE nu am niciun punct de control "
"Eu vreau să se înţeleagă că, dacă la arhiva SRI am avut posibilitatea de a constata şi a pune cat de cat lucrurile la punct, avand o situaţie oficială sub semnătura şefului SRI şi a şefului de arhivă, reuşind, aşadar să avem un punct de comparaţie, la SIE nu este acelaşi lucru. Aici, la SIE, nu am niciun punct de control", ne-a declarat Constantin Ticu Dumitrescu , membru al Colegiului CNSAS. El precizează că serviciile trebuiau să predea "cheile".
În Germania - 176 de kilometri de arhivă, la noi - numai 17
"Eu încă din CPUN le-am spus: Domnilor, predaţi cheile! Să discutăm cu sufletul în palmă! Ceea ce nu s-a întamplat. Nu s-a dorit! Ei (n.r. - foştii securişti din diversele servicii secrete ) stau acum şi se distreză că şi-au bătut joc de noi. Nu s-a dorit, asta e! Măcar prăpădita de sintagmă cu Securitatea ca poliţie politică… Păi, nemţii au avut o STASI bună şi una rea sau un Gestapo bun şi unul rău? Şi cealată sintagmă, cu siguranţa naţională.
Ce e aia siguranţă naţională?!", se întreabă Ticu Dumitrescu. Şi despre "cantitate", adică despre numărul de dosare, Ticu Dumitrescu are ceva de spus: "Dacă discutăm de proporţii, semnul mare de întrebare este următorul: cum a fost posibil ca în Germania să existe 176 de kilometri de arhivă şi la noi numai 17 (n.r. - kilometri)? Să fi fost Securitatea romană atat de proastă şi a lor atat de bună? Să fi fost nemţii atat de deştepţi, de perfecţi faţă de noi? Nu, nu poate fi numai asta. Este, indiscutabil, încă o dovadă că la noi s-a ars şi s-a distrus masiv, nu numai începand din ‘75 (n.r. - în urma operaţiunii Jarul, privind dosarele membrilor PCR), cat mai ales din decembrie ‘89. Faptul că au existat cazuri precum Berevoieşti, în care ei au fost surprinşi în flagrant delict, a fost o întamplare. Acum ei (n.r. - cei din SIE) pot găsi diverse scuze, pentru că, vezi Doamne, ar fi vorba de diplomaţi şi alte categorii care trebuie protejaţi". Dumitrescu vrea ca în scurt timp CNSAS să rezolve, în cadrul comisiilor mixte, această problemă spinoasă şi promite că, în viitorul foarte apropiat, vor fi mari dezvăluiri, chiar destul de multe. "Nu la varf, dar cam aşa la nivelul doamnei Rodica", spune iniţiatorul Legii Ticu, referindu-se probabil la cazul fostului ministru al justiţiei, Rodica Stănoiu. "Eu sunt foarte hotărat ca anul ăsta să spun lucrurilor pe nume", a mai precizat Ticu Dumitrescu pentru Adevărul.
Dinescu: " Nimic din ce vine la CNSAS nu este secret de stat "
Mircea Dinescu este reţinut, dar tranşant mai ales în legătură cu aşa-zisele dosare de securitate naţională: "Depinde cine judecă. Evident că se pune problema cine cantăreşte chestia asta. Pot fi dosare care ţin de agenţi de spionaj care nu pot fi arătate. Dar acolo s-ar putea să fie nu numai foşti angajaţi (ai CIE/DIE), ci şi foşti informatori ai SIE care nu pot fi daţi în gat". Pot fi aceştia printre persoanele publice şi politicienii de marcă ai momentului? Un lucru pe care Mircea Dinescu nu-l exclude.
De ce mai sunt şi acum în reţea aceşti foşti informatori ai Securităţii externe? "Pentru că la cei mai mulţi dintre ei li s-a prelungit din oficiu colaborarea", e de părere Mircea Dinescu. Poetul-membru al Colegiului CNSAS e de părere că va exista o discuţie cu cei de la SIE privind aceste dosare de siguranţă naţională. "Nimic din ce vine la CNSAS nu este secret de stat, pentru că noi nu suntem puşi aici să reconspirăm", a ţinut Dinescu să concluzioneze, promiţand că în scurt timp vor exista noi surprize.
Talpeş: "La SIE nu există un inventar, ca la SRI"
Fostul director al SIE, generalul Talpeş, acum senator independent, ne-a declarat: "Spre deosebire de SRI, la SIE totul era compartimentat pe sectoare, pe direcţii. La SIE nu există un inventar general, ca la SRI. Deosebirea este mare, pentru că dacă SRI se străduia să-i prindă pe spioni, noi eram preocupaţi să-i protejăm pe ai noştri. Trebuie înţeles că, la SIE, spre deosebire de SRI, nu se poate pune totul la grămadă, pentru că dacă ar fi aşa, posibilitatea deconspirării ar fi mult mai rapidă".
Ion Mihai Pacepa: "Menţinerea secretă a arhivelor DIE/CIE, protecţie pentru cei care au luptat împotriva NATO"
Fostul şef al DIE neagă că publicarea dosarelor din perioada comunistă ar aduce prejudicii siguranţei naţionale.
"Am fost mulţi ani în conducerea DIE şi ştiu cu certitudine că nu a avut nimic în arhivele sale care ar fi putut periclita securitatea Romaniei de azi", a declarat în exclusivitate pentru Adevărul generalul Ion Mihai Pacepa, fostul şef al DIE şi care în 1978 a cerut azil politic în SUA. "Sarcinile majore ale DIE, ca şi ale CIE, au fost: subminarea NATO şi a ţărilor membre; furtul de tehnologie occidentală menit să compenseze incapacitatea economiei comuniste de a crea valori; cultivarea cultului lui Ceauşescu peste hotare; obţinerea de valută pentru a satisface megalomania tiranului; "neutralizarea" conducătorilor anticomunişti ai emigraţiei; supravegherea informativă şi tehnico-operativă a romanilor ce lucrau sau călătoreau în străinătate.
Deschiderea frontierelor ţării, democratizarea vieţii sale politice, crearea economiei capitaliste, primirea Romaniei in NATO şi UE au făcut toate aceste sarcini anacronice", precizează Pacepa. El mai afirmă că "în ultimii 50 de ani, serviciile secrete ale Romaniei au dus o constantă politică de duplicitate faţă de Occident. În timp ce Ceauşescu, de exemplu, îl elogia public pe preşedintele american Jimmy Carter, DIE-ul era antrenat într-o complicată operaţie menită să-i recruteze fratele, Billy.
În timp ce acelaşi Ceauşescu condamna public terorismul internaţional, CIE plătea un milion de dolari teroristului Ilici Ramirez Sánchez ca să arunce în aer sediul Europei Libere din München. În timp ce preşedintele Iliescu proclama loialitatea Romaniei faţă de NATO, SRI-ul îl ajuta pe Fiodor Bondari, ofiţer al serviciului rusesc de spionaj, acoperit ca diplomat la Bucureşti, să îi recruteze pe consulul american Mark Sullivan şi pe consilierul ambasadei SUA din Romania, Harold Nicholson, care în 1997 a fost condamnat pentru spionaj în SUA".
DIE/CIE era considerată, de către preşedintele Mitterrand, o "bandă de asasini"
Ion Mihai Pacepa opinează că "acum se pare că SIE are o poziţie de duplicitate faţă de însăşi conducerea Romaniei". "Numai aşa se explică de ce, după ce preşedintele Băsescu a condamnat Securitatea ca instituţie criminală şi teroristă de la început şi pană la sfarşit, SIE refuză să predea CNSAS o substanţială parte a arhivei fostelor servicii de informaţii externe ale Securităţii sub pretextul că ar prezenta interes pentru siguranţa naţională." Pacepa aminteşte cazul RDG unde, practic, pastorul Hans Joachim Gauck a abolit STASI.
"La 11 decembrie 1989, el a predat toate arhivele STASI, inclusiv cele ale Serviciului de spionaj, unui Comitet Cetăţenesc de Stat ("Staatliches Bürgerkomitee"). Apoi a concediat toţi ofiţerii STASI. Şi cerul nu s-a prăbuşit. Dimpotrivă. Aceste măsuri au smuls rădăcinile poliţiei politice comuniste şi au întărit securitatea Germaniei. Romania are, de asemenea, nevoie de servicii de informaţii ancorate în democraţia occidentală, nu în ilegitimitatea şi criminalitatea comunistă".
"Diversiunea siguranţei naţionale a fost creată de foştii securişti din aparatul comunist de informaţii externe cu un singur scop: să ascundă identitatea lor şi a colaboratorilor lor recrutaţi din randul personalului diplomatic, de comerţ exterior, prelaţilor şi al altor cetăţeni romani ce au huzurit în Occident în anii comunismului - mulţi cu funcţii de răspundere în Romania de azi", mai spune Pacepa. El aminteşte de "securişti precum Ristea Priboi, şeful adjunct al Departamentului CIE, care a comis asasinate şi nenumărate alte acte teroriste împotriva postului de radio Europa Liberă, şi care după 1989 s-a cocoţat în fruntea Parlamentului" sau de securiştii care au încercat în 1982 să îl asasineze la Paris pe scriitorul Paul Goma "într-o operaţie a cărei brutalitate l-a determinat pe preşedintele Mitterrand să califice Serviciul de spionaj al Romaniei comuniste drept "bandă de asasini" şi să-şi amane, în semn de protest, vizita oficială pe care urma să o facă la Bucureşti".
Pacepa este extrem de dur la adresa SIE: "De 17 ani SIE pretinde că a preluat de la Securitate doar cifratori şi tehnicieni. Şi tot de 17 ani sunt descoperiţi în structura sa numeroşi generali şi colonei de securitate a căror identitate a fost ascunsă - probabil inclusiv conducerii Romaniei. Menţinerea secretă a arhivelor DIE/CIE sub pretextul că acestea ar fi servit interesul naţional are un singur scop: să protejeze această armată plătită cu dolari pentru a lupta împotriva NATO şi a romanilor refugiaţi în Occident ca să scape de tirania lui Ceauşescu".
https://acasa.ro
165
60
