Dupa luni bune de discutii, desfasurate pe cat posibil cat mai departe de ochii "indiscreti" ai presei, senatorii si deputatii au reusit sa ajunga la o forma finala a Statutului lor. Urmatorul pas il constituie eventuala armonizare a prevederilor acestuia cu regulamentele recent adoptate ale celor doua Camere, iar apoi dezbaterea in sedinta comuna .
Dai 2 milioane, primesti 8!
Printre cele mai controversate aspecte din Statutul deputatilor si senatorilor se numara cel referitor la pensia suplimentara. In schimbul unei contributii de 5% din indemnizatia bruta lunara (aproximativ 41 milioane lei vechi, in prezent), parlamentarii vor primi cate 5% din aceeasi indemnizatie pentru fiecare an de mandat exercitat. De aceasta posibilitate vor beneficia si deputatii si senatorii al caror mandat a expirat inainte de anul 2005. In alte cuvinte, si aceia care nu mai sunt parlamentari au posibilitatea de a plati sumele corespunzatoare mandatelor exercitate in trecut, urmand sa primeasca in viitor pensii frumoase.
Daca luam actualul nivel al indemnizatiei parlamentarului, rezulta ca fiecare senator si deputat ar urma sa cotizeze cu 2.200.000 lei vechi pe luna. La incheierea unui mandat de patru ani ei vor avea dreptul lunar la 20% din indemnizatie. Adica, nu mai putin de 8.200.000 lei vechi. Suma creste exponential in cazul parlamentarilor care au mai multe mandate.
Vacaroiu dezinformeaza iar
In repetate randuri Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului, a incercat sa bagatelizeze prevederile extrem de favorabile pe care si le-au stabilit parlamentarii. Ba mai mult, el a prezentat situatia in asa fel incat sa induca opiniei publice ideea ca toate privilgiile sunt "extrem" de normale, ca nu afecteaza bugetul strans de la contribuabilii de rand si ca doar presa "umfla" peste masura cifrele.
De exemplu, intr-o interventie la postul public de radio, in urma cu cateva zile, Vacaroiu incerca sa convinga, desi recunostea ca nu a vazut proiectul de statut, ca toate lucrurile sunt bune si frumoase. "Acea pensie suplimentara nu este o formula care afecteaza venitul public, deci nu se realizeaza pe banii cetatenilor", sustinea Nea Nicu. Afirmatia lui este demontata insa chiar de proiectul de statut. In el se prevede ca fondul din care se vor plati parlamentarilor pensiile suplimentare sa fie alimentat din trei surse: cotizatii platite de deputati si senatori, incasari extrabugetare si... economii realizate la bugetele aprobate ale Camerei Deputatilor si Senatului. Bugete care, dupa cum bine se stie, sunt parte a bugetului de stat, adica bani publici . Extrem de ambigua este si formularea "economii realizate". Pentru a se inregistra aceste economii exista doua variante: fie bugetele Camerelor au fost umflate peste necesarul de cheltuieli, fie pe parcursul anului parlamentarii vor fi pusi sa hotarasca daca este mai importanta pensia suplimentara decat alte categorii de cheltuieli si investitii, la care sa renunte. Iar raspunsul este usor de anticipat.
In concluzie, in cele din urma, pensiile suplimentare pe care si le pregatesc senatorii si deputatii sunt tot de la bugetul de stat. Sa vezi atunci ce sume considerabile vor cere cele doua Camere ale Parlamentului, sub pretextul bunei functionari, asa cum s-a intamplat si in cazul bugetului pentru 2006.
