Social

Parlamentari cu imunitate mascata

Cind au modificat Constitutia, parlamentarii romani au pastrat un scut de protectie: nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara acordul Camerei din care fac parte. S-a dovedit ca, in Romania, protejarea impotriva unor eventuale abuzuri este o semiimunitate mascata. Si unele state europene au astfel de filtre, altele insa le-au eliminat complet.

Legislatiile tarilor din Uniunea Europeana acorda niveluri diferite de imunitate parlamentarilor. In Olanda, parlamentarul nu are mai multe drepturi decit orice alt cetatean, inca din 1884. El poate fi perchezitionat, arestat si trimis in judecata fara ca Parlamentul sa aiba vreun cuvint de spus. Parlamentarii britanici nu au avut niciodata imunitate in fata legii penale. Ei nu pot fi inchisi pentru incalcarea dreptului civil, dar cum pedeapsa cu inchisoarea pentru astfel de fapte este depasita, parlamentarii nu se bucura, practic, de nici un privilegiu. O situatie asemanatoare exista si in Irlanda.

Liber la perchezitii

Alte legislatii europene, care asigura imunitatea parlamentarilor in ceea ce priveste retinerea si arestarea, nu ii protejeaza de perchezitii sau alte acte de investigatie. In Belgia, Franta, Grecia si Portugalia, perchezitionarea parlamentarilor poate fi facuta fara a fi nevoie de o aprobare a Parlamentului. Pentru arestare sau alte proceduri penale este nevoie de acceptul alesilor. Atit in Franta, cit si in Belgia imunitatea parlamentara a fost restrinsa in anii 90, astfel incit urmarirea penala sa poata incepe fara acceptul Parlamentului.

Protectie totala

Austria, Danemarca, Germania, Italia, Luxemburg, Spania si Suedia le acorda parlamentarilor protectie in fata oricarei proceduri de ordin penal sau administrativ. Imunitatea poate fi insa ridicata prin votul Camerei, daca cererea de aprobare a perchezitiei indeplineste conditiile prevazute de lege.

Scutul imunitatii, activat de PSD si PRM
Cei care s-au opus oricaror modificari la capitolul imunitate erau chiar partidele care l-au salvat pe Adrian Nastase de perchezitie : PSD si PRM. Valeriul Stoica isi aminteste ca, in comisia parlamentara de revizuire a Constitutiei din 2003, principalele principii se adoptau cu votul a 2/3 din membri. Ce am vrut noi s-a lovit de barajul PSD PRM, care nu agreau modificari majore la capitolul imunitate. Initial, echipa PNL-PD a propus eliminarea totala a imunitatii pentru fapte savirsite in afara Parlamentului.

Au tinut cu dintii de imunitate

Ioan Onisei, un alt fost membru in comisia de modificare a Constitutiei, explica de ce PNL si PD au optat atunci pentru varianta maximala, eliminarea completa a imunitatii: Noi am invocat art. 16 din Constitutie, cel care spune ca toti cetatenii sint egali in fata legii, si am solicitat sa nu se adopte proceduri speciale, singura derogare propusa de noi vizind implicarea Parchetului General si a ICCJ in operatiunile juridice. Desi UDMR a mers atunci pe mina noastra, nu am reusit sa ne impunem, PSD si PRM fiind majoritari in comisie.

A fost nevoie de negocieri si de un compromis. Noi am acceptat ca perchezitia sa se faca cu incuviintarea Camerei si ei au acceptat sa intre si arestarea in articol, isi aminteste Valeriu Stoica.

Oamenii lui Vadim Tudor au vrut protectie totala

Partidul care face mare caz de lupta anticoruptie, PRM, a propus, intr-o prima faza, excluderea oricaror proceduri judiciare pe timpul mandatului. In faza a doua, deputatul PRM Vasalie Mois a propus un amendament care, desi era de acord cu trimiterea in judecata, propunea ca pe timpul exercitarii mandatului, senatorii si deputatii nu pot fi supusi perchezitiei corporale sau domiciliare, retinuti ori arestati.

Mois isi argumenta amendamentul prin faptul ca este necesara reducerea posibilitatii de ridicare a inviolabilitatii numai la trimiterea in judecata, astfel incit perchezitia, retinerea si arestarea sa fie interzise.

Tentativa de a salva perchezitia

Grupul parlamentar al PNL si Valeriu Stoica au incercat, la dezbaterile din 2003 referitoare la modificarea Constitutiei , sa introduca un amendament prin care perchezitia s-ar fi facut fara aprobarea Parlamentului: Deputatul sau senatorul poate fi urmarit, perchezitionat sau trimis in judecata penala sau contraventionala, dar nu poate fi retinut si arestat preventiv fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine ICCJ. Amendamentul a fost respins in cadrul comisiei, motivindu-se ca judecarea contraventionala intra in contradictie cu un alt articol din Constitutie.

Doar Basescu a renuntat la imunitate

Traian Basescu este singurul parlamentar din perioada postdecembrista care a renuntat la imunitate, demisionind din legislativ, pentru a se pune la dispozitia Justitiei, care cerceta dosarul Flota.

Pentru a proba ca niciodata nu am facut din imunitatea parlamentara o pavaza pentru ilegalitati, cu deplina incredere in Justitie, dar si in corectitudinea actelor mele din timpul guvernarii, astazi, 9 aprilie 1996, demisionez din Parlamentul Romaniei, afirma in plenul Camerei Deputatilor actualul sef al statului.

Basescu se declara convins ca dosarul sau are implicatii politice, dar spunea ca nu vrea sa ramina in politica sub apasatoarea suspiciune ca m-am refugiat la adapostul atotputernicului privilegiu al imunitatii parlamentare.

Dupa ani de cercetari, dosarul Flota a ajuns in instanta fiind in prezent judecat la Inalta Curte de Justitie.

Constitutia din 1991

Articolul 69

(1) Deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala ori contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.

(2) In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul Justitiei il va informa neintirziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Constitutia din 2003

Articolul 72

(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul Justitiei il va informa neintirziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Reactii

Peter Eckstein Kovacs (UDMR): Nu cred ca e o imunitate mascata

Nu cred ca e vorba de imunitate mascata. Ceea ce s-a revizuit la modificarea Constitutiei este posibilitatea ca cercetarea penala sa poata fi facuta fara incuviintarea Parlamentului. Se pot stringe dovezi de catre procurori si in afara perchezitiei. Este adevarat ca perchezitia este un mijloc de stringere de probe pe parcursul cercetarii penale, dar nu este cea mai uzitata metoda.

Teodor Melescanu (PNL): Poate fi o problema

Nu in toate dosarele ai nevoie de perchezitie. Ea poate sa fie necesara, dar poate sa nu fie. Sigur, in anumite cazuri se poate dovedi necesara. Daca perchezitia este necesara pentru mersul anchetei, atunci poate fi o problema faptul ca nu poate fi facuta fara acordul Parlamentului.

Augustin Zegrean (PD): E clar ca a fost obstructionarea justitiei

Nu in toate cazurile este nevoie de perchezitie. Insa sint si cazuri in care chiar este nevoie de perchezitie. In cazul in care se intimpla ce s-a intimplat ieri, nu ai ce face. Trebuie sa cauti alte probe. Este clar ca votul de ieri a fost o dovada de obstructionare a justitiei. In astfel de cazuri trebuie acceptata perchezitia.

Bogdan Ciuca (PC): Poti fi trimis in judecata si fara perchezitie

Perchezitia este o procedura de obtinere de probe. Poti fi trimis in judecata si fara perchezitie. Daca se incepe o cercetare, trebuie sa existe la dosar ceva mai multe probe decit cele obtinute prin perchezitie. Perchezitia, retinerea sau arestarea sint etape ulterioare cercetarii penale. Eu nu cred ca este imunitate mascata. Este un soi de imunitate care exista in mai multe constitutii din mai multe tari europene.


Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu: Branding - Cum sa eviti vecinii nepotriviti

Experti It

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu, multimedia designer si specialist de marketing online

Experti It

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: 8 functii ignorate ale smartphone-ului care iti imbunatatesc considerabil viata

Experti It

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Tendinte ale tehnologiei in 2014

Experti It

Top

Cauta-ti perechea