Oborul se schimba la fata

Ansamblul Pieţei Bucur Obor , din sectorul 2 al Capitalei, va deveni, în scurt timp, cel mai mare şi mai modern complex comercial "pus la dispoziţia bucureştenilor". Cel puţin aşa susţine edilul sectorului, Neculai Onţanu, care a promis că, pe cat de repede cu putinţă, va transforma bătrana piaţă agroalimentară din Bucureşti într-un complex comercial modern, aliniat la standardele occidentale. Onţanu a prezentat ieri stadiul actual al parteneriatului public-privat în vederea realizării proiectului. Astfel, Primăria Sectorului 2 se află acum în faza de elaborare a ofertei finale din partea a patru societăţi comerciale care au fost acceptate să intre în lupta pentru recondiţionarea Pieţei Obor. "Vom analiza, negocia şi sperăm să demarăm lucrările la începutul lunii octombrie, pentru a ne încadra în programul stabilit. Sperăm ca piaţa să fie gata la finele lui 2007", a declarat Neculai Onţanu. Pe langă operaţiile estetice, pe alocuri, modernizarea Pieţei agroalimentare Obor presupune realizarea unei construcţii cu două subsoluri, parter şi patru niveluri. În cele două subsoluri, în suprafaţă totală de 48.260 metri pătraţi, vor fi construite 1.268 de locuri de parcare, la parter administraţia locală intenţionand să păstreze funcţiunea actuală de piaţă agroalimentară, dedicată producătorilor de legume şi fructe. Mai multe birouri şi parcări decat tarabe La etajul 1 vor fi amenajate spaţii comerciale independente, climatizate, pentru cei care vand lactate, branzeturi, carne, dar şi articole de menaj şi uz casnic. Dacă la etajele 2 şi 3 vor exista 340 de locuri de parcare pe cate două niveluri la fiecare etaj şi cateva birouri amenajate pe o suprafaţă de aproape 7.000 de metri pătraţi, etajul 4 este destinat exclusiv spaţiilor pentru birouri ce vor fi închiriate diverselor societăţi interesate. Conform raportului de expertiză, valoarea de piaţă a proprietăţii imobiliare cu care participă Primăria Sectorului 2 este de 12.689.760 de euro , în Timp ce valoarea estimativă a investiţiei pe care o va face partea privată, conform studiului de fezabilitate, se ridică undeva la 117 milioane de euro. Edilii sunt de părere că, odată cu realizarea proiectului de modernizare a Pieţei Obor, se va crea prima bursă de mărfuri agricole pentru consumul de bază al populaţiei, care va orienta şi fixa preţurile pe regulile economiei de piaţă, eliminandu-se astfel practica preţurilor speculative. Mai mult, spaţiile destinate comercializării produselor agricole vor creşte cu 473 de metri pătraţi, iar numărul locurilor de muncă se va tripla. Chiar şi valoarea terenului aflat într-o zonă cu vadul comercial cel mai ridicat din Capitală va creşte semnificativ. Tăranii din piaţă, pe cale de dispariţie Cu toate că preţul de închiriere a noilor tarabe va rămane, cel puţin pentru început, acelaşi, edilii nu urmăresc menţinerea ţăranilor în spaţiile "noului Obor". Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească chiriaşii sunt aspre, astfel că nu mulţi vor putea să le respecte. "ţăranii vor face ce au făcut şi pană acum. Vin dimineaţa, stau ce stau şi se întorc acasă să muncească pentru a doua zi. Interesul este îndreptat către micii comercianţi, care, începand de la casele de marcat, fiscale, vor fi obligaţi să respecte mai multe condiţii", a spus Onţanu. În necunoştinţă de cauză, ţăranii care îşi înşiră acum produsele pe tarabele din Obor sunt optimişti. "Eu vand aici din '65. Condiţiile sunt care sunt, dar în altă parte nu mă văd. Este bine că primarul se gandeşte la noi. Este altceva să ai o tarabă modernă, cu aer condiţionat", s-a confesat un precupeţ de legume din Obor. În timpul derulării lucrărilor de modernizare a Pieţei Obor, din cele 1.000 de tarabe alocate producătorilor particulari de legume şi fructe, 650 vor fi mutate, pe bucăţi, din actuala parcare din incinta pieţei, 300 vor fi mutate pe platoul central al Pieţei Obor, în faţa halei, şi 50 de tarabe vor fi amplasate în Piaţa Vatra Luminoasă. Hala Obor , monument istoric Piaţa Obor este cea mai mare piaţă agroalimentară din sud-estul Europei. La începutul secolului, piaţa avea un aspect de targ şi se numea Targul de Afară. Clădirea halelor, terminată în 1946, avea o capacitate de 400 de vagoane de alimente, raioane cu mărfuri alimentare. La jumătatea secolului trecut, Hala de la Obor era cea mai modernă din Europa. Privatizată după Revoluţie, hala este acum aproape o paragină, deşi clădirea este declarată monument istoric.