Social

O treime dintre romani o cam iau razna

Depresii, atacuri de panica , schizofrenie, tulburari psihice cauzate de alcoolism, dar si de stres. Acestea alcatuiesc harta principalelor boli psihice ale romanilor. Aproximativ 33% dintre ei risca sa le faca de-a lungul vietii. Un indicator al sanatatii mintale este si numarul de sinucideri, capitol la care stam inca bine.
Citi romani au in acest moment o tulburare psihica? Specialistii spun ca in jur de 20% din populatie, in timp ce 33% dintre noi riscam sa avem o problema psihica de-a lungul vietii. Raspunsul vine pe baze statistice internationale, si nu atit in urma unor studii facute la noi. Tulburare psihica nu inseamna insa neaparat boli grave precum schizofrenia sau dementa Alzheimer. Si insomnia este o tulburare psihica, dar si depresiile sau atacurile de panica. Nu se stie exact care este raspindirea acestor tulburari in tara noastra, pentru ca este dificil si costisitor de aflat. Foarte putine tari si-au permis sa faca studii epidemiologice la nivel national, detaliaza problema conf. dr. Radu Mihailescu, medic primar psihiatru la Alexandru Obregia, cel mai mare spital de psihiatrie din tara. Chiar daca incidenta exacta a tulburarilor psihicului printre romani nu este cunoscuta, pe baza analizarii pacientilor care ajung in spitalele de psihiatrie, dar si a estimarilor facute la nivel mondial, doctorii pot face o harta a tulburarilor acestora.
Alcoolul, drogul national al romanilor

Drogul nostru national ramine alcoolul, iar amplitudinea problemelor legate de alcool este covirsitoare. Va pot spune ca cel putin 10% dintre pacientii care ajung in Spitalul Al Obregia isi leaga patologia de alcool. Ca sa fim cinstiti, in materie de alcool nu avem o statistica mai ales in zonele de tara. Tulcea, spre exemplu, este o zona endemica de alcoolism in care si copiilor li se da sa bea, afirma specialistul.

Pe baza inregistrarilor facute in spitale, care reprezinta virful aisbergului, se estimeaza ca a scazut spectaculos virsta de debut a dependentei de alcool. Se manifesta la 20-25 de ani, ceea ce nu se intimpla in urma cu 20 de ani. Ca sa fii dependent la 20 de ani, trebuie sa te apuci de baut serios, zilnic, pe la 13-14 ani, mai afirma medicul psihiatru.
Mai stresati si mai drogati

Senzorii medicilor mai arata ca in ultimii 10 ani s-a inmultit semnificativ numarul depresivilor. Aici ma refer la toate speciile de tulburari depresive. Au crescut tulburarile de adaptare de tip depresiv si anxios. Au crescut spectaculos tulburarile de tip paroxistic, de tip atacuri de panica. Acum zece ani era foarte greu sa adun un lot de cercetare pentru atacuri de panica, acum nu am nici o problema. Sint in crestere si tulburarile psihice legate de stres, ceea ce e de inteles intr-o societate cu atitia factori de stres . Partea buna este ca aceste tulburari cauzate de stres nu sint grave, cu exceptia celor post-traumatice, care apar dupa o catastrofa, un accident, un viol, completeaza specialistul in psihiatrie. Frecventa tulburarilor legate de uzul si abuzul de droguri se afla de asemenea, in topul prezentarilor la medic.
Femeile se gindesc la suicid, barbatii actioneaza

Dintre tulburarile depresive, cea mai importanta este ceea ce se cheama depresia majora. Se manifesta prin pierderea treptata a interesului pentru mai toate lucrurile, inclusiv pentru cele care odinioara provocau placere, pierderea apetitului sexual si alimentar, scadere ponderala, diminuarea somnului pina la instalarea insomniei. Intr-o a doua etapa se transforma fundamental modul de a gindi, de a vedea lumea si viitorul. Acesti bolnavi incep sa se culpabilizeze nejustificat si pentru lucruri pe care nu le pot controla. Am avut o pacienta care se culpabiliza pentru razboiul din Iugoslavia, de exemplu. Gindurile de inutilitate si de incurabilitate sint extrem de periculoase, iar consecinta imediata a unei astfel de gindiri este ideea de suicid. Acest tip de depresie este mai frecvent la femei, dar suicidul este mai frecvent la barbati, completeaza dr. Radu Mihailescu.
10% dintre romani sufera de depresie

In ceea ce priveste cauza depresiilor, acestea nu sint foarte clar determinate. Se stie ca depresiile sint corelate cu modificari extrem de importante in biochimia cerebrala, se stie destul de mult despre incarcatura genetica, sint unii mai predispusi sa faca astfel de depresii decit altii. Evenimentele de viata joaca un rol precipitant, indeosebi cele produse in ultimele trei luni, dar nu cauzeaza depresia. Pe toate tipurile de depresie se aduna vreo 10% din populatie, inclusiv tulburarile de adaptare de tip depresiv, ce presupun un factor de stres.
Schizofrenia romanilor, tratata ca in anii 70

Schizofrenia ramine cea mai enigmatica boala cu care se confrunta psihiatria. Majoritatea autorilor cind definesc boala prefera ideea unui grup de afectiuni de tip schizofren. Mai exact, niste distorsiuni ale gindirii, perceptiei si afectelor care sint inadecvate conjuncturii (pe scurt, bizarerii). De regula, prevalenta schizofreniei este de 1% in zona geografica unde se gaseste tara noastra. Asta inseamna ca peste 200.000 de romani au schizofrenie. Cu alte cuvinte, exista 1% sanse sa suferim cel putin un episod psihotic etichetat drept schizofrenie, pe parcursul vietii. Mortalitatea ramine aproape de trei ori mai mare la schizofrenici in comparatie cu restul populatie. Din pacate, nu avem un registru national al schizofreniei, citi bolnavi avem sub tratament, citi institutionalizati, citi cu tratament de ultima generatie. Stam rau, nu fiindca am avea mai multi bolnavi, ci pentru ca ii tratam mai prost, ca in anii 70-80, cu tratamente descoperite in anii 50-60. Tratamentele moderne sint de zece ori mai scumpe decit cele clasice, mai declara medicul psihiatru.
Incidenta bolilor psihice

In harta incidentei bolilor psihice in tarile europene, Romania se afla pe locul 5, in statisticile OMS. Datele pentru tara noastra sint cele oferite de Centrul de Statistica al Ministerului Sanatatii. Cele mai multe cazuri noi declarate de specialisti sint cele cauzate de depresii (peste 22.000 de cazuri noi, in 2003), tulburari anxioase (peste 21.000) si nevrotice (aproape 20.000 de cazuri noi, in 2003).
Spitalele mari trebuie desfiintate

Diferenta intre bolile psihice ale romanilor si occidentalilor vine mai ales din modul in care sint tratati pacientii. In Romania exista mega-spitale, de genul Al. Obregia, cu 1.200 de paturi, de unde anual sint externati peste 30.000 de bolnavi, sau Socola, ocupate la capacitate maxima in continuu. In Vest, toate aceste spitale au fost desfiintate in anii 70-80, iar asistenta celor cu probleme psihice a fost deplasata catre structuri ambulatorii, asa-numitele centre de sanatate mintala . Spitalele occidentale sint mici si rezervate unor categorii speciale, in timp ce la noi toate tulburarile, inclusiv cele minore, gen tulburari de adaptare sau atacuri de panica, se trateaza la spital.

Marea majoritate a persoanelor cu probleme mentale nu sint violente. Azilele unde sint internate persoanele cu deficiente mentale sau de comportament, care inca mai exista, trebuie inchise si inlocuite cu centre de sanatate mintala bine organizate, care sa apartina comunitatilor, si sectii de psihiatrie in spitalele mari, se recomanda in ultimul raport OMS privind sanatatea mintala.
Ne sinucidem mai putin decit vecinii

In toate statisticile OMS, rata sinuciderilor este considerata un indicator foarte important in privinta sanatatii mintale a unui popor, afirma prof. dr. Doina Cosman, de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj, care a facut si o cercetare in mai multe judete din tara privind rata sinuciderilor. Judetele cu cetateni maghiari (Salaj, Harghita, Covasna) au cele mai multe sinucideri, incadrindu-se in rata de alarma (vezi harta). La nivel national, rata sinuciderilor la romani este in medie de 13 cazuri la 100.000 de locuitori, mai mica decit toate tarile din jur. Intr-o statistica OMS cu rata sinuciderilor in 34 de state europene, Romania se afla pe locul 24. Pe primele locuri sint Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Rusia, iar pe ultimul loc este Grecia. Inaintea noastra sint tari occidentale precum Austria sau Germania si toate tarile din jurul nostru, ne-a mai explicat prof. dr. Doina Cosman. Rata sinuciderilor printre romani era foarte mare inainte de Revolutie (in Cluj era de 24 la 100.000 de locuitori, in 1985), insa dupa anul 89 a inceput sa scada. Specialistul estimeaza ca exista un risc major ca numarul de sinucideri sa creasca din nou (mai ales din cauza consumului de droguri) daca nu se vor face programe nationale de preventie a sinuciderii si un diagnostic precoce al bolilor mintale. Principala patologie psihiatrica ce genereaza sinuciderea este depresia. Se discuta si de o oarecare implicare a factorilor genetici in declansarea comportamentului suicidar, concluzioneaza specialistul clujean.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea