Numele lui Băsescu, în dosarul revoluţiei de la Constanţa

Dacă ar fi să facem un top al oraşelor implicate în evenimentele din decembrie '89, după numărul victimelor, oraşul Constanţa ar fi între primele. Dacă ar fi să punem în balanţă numărul diversiunilor din decembrie '89 şi al enigmelor legate de acestea, Constanţa s-ar situa şi de această dată în top, după Timişoara şi Bucureşti. Dacă însă ar fi să vorbim de numele celui mai important om în stat, în acest moment, implicat, într-un fel sau altul, în obscurele momentele de după 22 decembrie '89, dosarul Constanţa ar fi pe primul loc. Şi asta pentru că numele preşedintelui Romaniei, Traian Băsescu, se află în documentele-probatoriu din dosarul "Constanţa '89". Este vorba de documente care atestă fără putinţă de tăgadă prezenţa lui Traian Băsescu în Frontul Salvării Naţionale (FSN), care a luat fiinţă, la Constanţa, chiar în sediul Securităţii. Doar într-un singur document din dosarul Constanţa '89 apare, în clar, numele lui Traian Băsescu. Este vorba de un "Tabel nominal" privind "COMITETUL FRONTULUI DE SALVARE NAŢIONALĂ" (15 nume dintre care patru tăiate) şi "GRUPA GĂRZILOR PATRIOTICE" din Frontul de Salvare Naţională Constanţa (208 nume, dintre care şapte tăiate). El se regăseşte la numărul 29, cu legitimaţia 110. O legitimaţie pe care Traian Băsescu nu a contestat-o. Aşa cum nu a contestat nici prezenţa sa pe acel tabel. Legătura lui Traian Băsescu cu Frontul Salvării Naţionale din Securitatea Constanţa o poate face numai cine are la îndemană şi alte documente, pe care, deşi nu este înscris numele lui Băsescu, apar numele tuturor celor care conduceau "Comitetul Frontului de Salvare Naţională" de pe tabelul pe care se afla şi Băsescu. Respectiv Comitetul condus de Mintescu Nicolae, Ion Itu şi alţii, care a luat fiinţă pe 22 decembrie, chiar în sediul Securităţii Constanţa. În dosarul Constanţa '89 există numeroase documente, redactate în sediul Securităţii Constanţa: mai multe tabele cu comitete şi comisii, o listă cu toţi securiştii arestaţi (inclusiv unii miliţieni), un plan secret "de constituire a trupelor special instruite în lupta împotriva terorismului", un raport (de asemenea secret) privind "activitatea CFSN din sediul fostei Securităţi Constanţa în ziua de 22.12.1989"(cand a fost prezent şi Băsescu, la locul faptei) şi, de asemenea, un senzaţional document privind misterioasa moarte a şefului Securităţii Constanţa, Ion Simionescu (în prezenţa căruia Băsescu a fost văzut în zilele revoluţiei). Ce căuta inspectorul Navigaţiei Civile în sediul Securităţii? "La revoluţie am aflat, dacă vreţi - cred că era 21, eu nu am exact memoria evenimentelor - ştiu că pe un telex, fiind la Inspectoratul Navigaţiei Civile în Portul Constanţa, la sediu, am început să primim informaţii că este o revoltă la Timişoara. Pe urmă, au apărut evenimentele din Bucureşti. Le-am văzut la televizor şi am rămas în biroul meu de la etajul 7 din clădirea NAVROMAR timp de 3 zile şi 3 nopţi, consecutiv", a declarat, relativ recent, preşedintele, atunci cand a reapărut scandalul cu "Băsescu şi-a distrus dosarul la Revoluţie". Ce făcea, concret, Băsescu, în chiar ziua căderii dictaturii? În 22 decembrie, inspectorul Băsescu se pregătea să participe, la ora 13.00, la un moment festiv, chiar în port, împreună cu prietenul său contraamiralul Gheorghe Anghelescu, alias "Paraipan". Festivităţile erau în cinstea unui nou lot de brevetaţi (comandanţi, secunzi, şefi mecanici şi şefi electrici). La ora 12.05, cand Ceauşescu îşi lua zborul de pe CC, Băsescu, potrivit propriilor sale declaraţii, se afla la etajul 7 din clădirea NAVROMAR, de la Poarta 1. La un moment dat, după ce spectacolul televizat s-a mai estompat, Băsescu a primit un telefon şi a părăsit sediul NAVROMAR. Unde? Spre sediul Securităţii. Un revoluţionar constănţean, Traian Burtă, declara pe 11 septembrie pentru Adevărul că "Băsescu a fost la Securitate în data de 22 decembrie, în jurul orei 16.00, şi i s-a făcut o legitimaţie". Această afirmaţie a fost confirmată de Adriana Săftoiu, care însă a negat presupunerea ziaristului constănţean Petru Parvu, potrivit căreia, în sediul Securităţii, Băsescu şi-ar fi distrus dosarul. "Sensul celor afirmate de preşedinte, că a stat consecutiv trei zile şi trei nopţi în birou, trebuie interpretat în sensul că în perioada respectivă a fost la serviciu, ceea ce înseamnă că în perioada respectivă a fost şi în port, şi la căpitănie, şi la danele petroliere. Preşedintele a confirmat că a fost în sediul Securităţii Constanţa Preşedintele confirmă ceea ce a spus domnul Burtă: a primit un telefon şi a plecat, pentru zece minute, la sediul CFSN - care se afla în sediul Securităţii şi al Miliţiei. Aceasta infirmă însă ceea ce a spus ziaristul Paul Parvu, şi anume că preşedintele şi-ar fi căutat dosarul timp de două zile şi două nopţi. Preşedintele nu a negat că a fost trecut pe tabel şi că a primit o legitimaţie CFS", a fost punctul de vedere al preşedinţiei, exprimat de Adrianei Săftoiu, purtător de cuvant. Vă reamintim şi ce a zis Petru Parvu despre preşedintele Băsescu: "El a organizat toată treaba la Securitate (...) Există martori oculari, foşti revoluţionari, care au fost împreună cu Băsescu în sediul arhivelor în 22 şi 23 decembrie. Două zile la rand, Traian Băsescu a fost cel care a organizat toată treaba la Securitate (...)Singurul care a fost de neclintit din arhive , de acolo, a fost Băsescu. Era chemat în port, unde era, practic, locul lui de muncă, însă a refuzat să plece de la Arhive. Şi încă ceva foarte important, şi eu am aflat abia azi: în cursul zilei de 23 decembrie 1989, la Arhive s-a prezentat un colonel, de la Procuratura militară, care avea misiunea să preia dosarele. Băsescu l-a tergiversat o zi pană să îi predea arhiva". Băsescu va fi audiat în dosarul Constanţa '89 În ceea ce priveşte dosarul Constanţa '89, generalul Voinea declară că "este cel mai avansat dintre dosarele revoluţiei" din punct de vedere al anchetei şi că , "vor fi audiaţi toţi cei de pe acea listă cu gărzile patrotice"(n.r. - listă întocmită în sediul fostei Securităţi Constanţa). "Inclusiv Băsescu?", am întrebat noi. Da, sigură că da", ne răspunde generalul Dan Voinea . Un scenariu-reţetă, tras la indigo: "Ne atacă teroriştii! Să ne apărăm!" Dosarul Constanţa ‘89 este unul dintre cele mai avansate în ce priveşte redeschiderea, după 2004, a anchetelor privind evenimentele din decembrie ‘89. Conform anchetarilor, la Constanţa, unde au fost audiaţi peste 500 de martori, se ştiu cu precizie victimele, autorii şi cei care au pus la cale diversiunile. Diversiunile cu teroriştii care "veneau" din toate direcţiile, de pe mare, din aer şi de pe uscat. Diversiuni prin care a fost posibil ca mulţimea adunată în cele trei centre de putere ale Constanţei să fie împrătiată pe la diverse obiective care, vezi Doamne, ar fi trebuit să fie apărate de... terorişti. Un scenariu-reţetă care, potrivit generalului magistrat Dan Voinea, a funcţionat ca uns, după 22 decembrie, în toată Romania. Un scenariu care a dat posibilitatea eşalonului doi al nomenclaturii comuniste şi oamenilor din umbră, mai ales din fosta Securitate, să distrugă urmele şi să facă jocurile. "Ce s-a întamplat după 22 decembrie ‘89 în Romania a fost terorism!", spune Dan Voinea referindu-se la diversiunile cu aşa-zişii terorişti, diversiuni în urma cărora s-au produs distrugeri incalculabile şi, mai ales, au murit şi au fost răniţi, fără motiv, mii de oameni. Iată cum descrie aceste diversiuni din decembrie ‘89 un martor din dosarul Constanţa ‘89". Începuseră diversiunile pe toate telefoanele şi anume: "Obiective zburătoare neidentificate vin dinspre Marea Neagră şi atacă portul Constanţa, rafinăria Midia-Năvodari, Centrala Nucleară de la Cernavodă, spitalul judeţean". Alt telefon: "Pe Aeroportul Kogălniceanu a sosit o aeronavă franceză cu medicamente, deoarece se preconizează că o să se tragă", că "bande de terorişti o să atace Constanţa chiar şi cu armament greu". Cine sunt cei care au făcut parte din aşa-zisul CFSN judeţean, de la Muzeul Marinei Militare: contraamiralul Iordache C-tin, contraamiralul Ilie Ştefan (n.r. -fost şef al Institutului de Marină, trecut pe linie moartă, la "scafandri"), activistul Ancuţa, profesorul Dumitraşcu Gheorghe (informator sursă - sic!), Draica Ion, Cuşa Nicolae, Iani Mircea, Mihai Gheorghe, Haşotti Ionel, Calafus Sorin, Coordonescu Gabriel şi alţii. Acest aşa-zis consiliu este vinovat de eliberarea primului secretar facilitarea transportului acestuia pană la Bistriţa-Năsăud, de eliberarea tuturor teroriştilor (sic!) pe care-i prinseseră revoluţionarii cu armament la ei (...). De asemenea, se fac vinovaţi că au retras militarii de la Topraisar şi au adus elevii studenţi de la Institutul de Marină, fapt care a adus la moartea a 31 de persoane din Constanţa" (spune într-un memoriu adresat parchetului martorul Constantin Crăciun). Numărul 1 în stat, aşteptat la Parchet Pentru faptul că numele său apare pe o listă a oamenilor care ar putea şti ce s-a întamplat în culisele diversiunii de la Constanţa, Traian Băsescu va fi audiat ca martor. Şi asta nu o spunem noi, ci chiar generalul Dan Voinea, şeful Parchetelor Militare. Cand va fi audiat Băsescu, ar avea ocazia să lămurească, odată pentru totdeauna şi acuzele potrivit cărora, în timpul acelor evenimente, el şi-ar fi distreus posibilul dosar de Securitate. Alte declaraţii despre diversiunile de la Constanţa "În după-amiaza de 22.12.'89, am perceput că, în municipiul Constanţa existau trei poli de putere care încercau să se impună: cel de la Comitetul Judeţean PCR (n.r. - Casa Albă, actual sediu al Prefecturii şi Primăriei C-ţa), condus de Lazăr Cercel şi lt.col. Ion Ionescu , al nostru (n.r. - polul CFSN de la Sediul Securităţii) şi al treilea, la Academia Navală, comandat de contraamiralul Iordache C-tin (acest grup s-a mutat pe 23 decembrie la Muzeul Marinei)! " Un fragment din mărturia lui Florinel Coşerin, ofiţer III punte la NAVROM, pe nava de linie Baziaş 3. Coşerin a fost coleg de "front" cu Traian Băsescu. El se află pe pagina a cincea a tabelului, la numărul 74, şi are legitimaţia nr 472. "Circulau deja zvonuri despre otrăvirea surselor de apă şi iminentu l atac al teroriştilor. Pot afirma că aceste zvonuri au fost lansate de către crainicul Brateş de la TVR, lucru copnstatat personal (...) Civilii din componenţa echipelor mixte, spre deosebire de militari, erau neînarmaţi (...) A avut loc un incident (n.r. - la Casa Albă) şi anume Lazăr Cercel învinuindu-l pe Malinciuc Ion că este ofiţer de contrainformaţii şi ameninţandu-l că-l arestează. Au intervenit alţi colegi şi conflictul s-a aplanat."