Social

Nori de noxe plutesc deasupra Capitalei

Clima Bucurestiului se inrautateste mereu, iar printre cauzele principale se numara nerespectarea normelor de mediu. Copacii si arbustii au un important rol in pastrarea unor temperaturi putin oscilante si in reducerea vitezei vantului, precum si in reducerea cantitatii de pulberi in suspensie (praf). Potrivit datelor oficiale ale municipalitatii, in ultimii 16 ani, suprafata spatiului verde a scazut la mai mult de jumatate fata de nivelul anului 1990. Atunci, bucurestenii se bucurau de 3.471 hectare de spatiu verde , iar la inceputul anului 2002 nu mai erau decat 1.800.Acum, spatiul verde nici nu mai poate fi monitorizat, din cauza numeroaselor santiere. Potrivit functionarilor din Primaria Capitalei, bucurestenii „inghit” anual zeci de tone de praf din atmosfera, cele mai multe fiind aduse de vant, in lipsa perdelei de arbori care inconjoara in mod normal toate marile orase europene . Apoi, aerul capitalei este plin de noxe. Fiecare bucurestean „inghite” anual cinci tone de substante poluante. Aproape 70 la suta din poluarea aerului este provocata de traficul auto, iar diferenta provine din activitatea industriala. Specialistii primarului Videanu sustin ca, in urmatorii 10-15 ani, activitatea industriala va creste, astfel incat raportul surselor de poluare va fi invers, adica traficul va reprezenta doar 30 la suta din poluare. Gama substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este foarte variata : pulberi organice si anorganice care au si continut de metale (plumb, zinc, aluminiu, fier, cupru, crom, nichel, cadmiu), gaze si vapori (dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, acid clorhidric , oxid de carbon, dioxid de carbon si hidrogen sulfurat), solventi organici, funingine etc. Traficul auto contribuie si el la distrugerea sanatatii populatiei: in urma unor studii recente, a reiesit ca arderile hidrocarburilor aduc in aer peste 150 de compusi si grupe de compusi. Agentia de protectie a mediului Bucuresti sustine ca masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si, de aceea, evidentierea se concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii umane sau care sunt considerati „buni indicatori”. Astfel, cianurile, praful foarte fin, fumul negru, hidrocarburile policiclice aromatice, benzenul, butadiena, oxizii de azot, produsii oxidanti, oxizii de sulf si alte particule care nu sunt monitorizate au mari sanse sa ne imbolnaveasca fara sa stim. Numeroase studii pe plan international au dovedit ca, peste anumite niveluri de poluare, apar efecte asupra sanatatii oamenilor expusi, fiind afectate persoane cu varste foarte mici, cei care sufera de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare. Mai mult, o parte din aceste gaze duc la distrugerea stratului de ozon, ceea ce provoaca la om scaderea eficacitatii sistemului imunitar, aparitia infectiilor, aparitia cancerului de piele, arsuri grave in zonele expuse la soare, aparitia cataractelor care duc la orbire.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea