Noile membre ale UE, tot mai departe de adoptarea monedei unice

La mai bine de doi ani şi jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, nouă dintre cele 10 state noi membre sunt tot mai departe de momentul adoptării monedei euro. În decursul lui 2006, mai multe ţări şi-au amanat data de intrare în zona euro, cu excepţia Sloveniei, care va înlocui, la 1 ianuarie 2007, moneda naţională (tolarul) cu euro. Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană vor da astăzi publicităţii raportul bianual referitor la extinderea zonei euro, iar verdictele lor nu vor fi prea blande, arată "International Herald Tribune". Cu excepţia Sloveniei, niciuna dintre ţările est-europene noi membre ale UE nu îndeplinesc criteriile de adoptare a monedei europene, adică inflaţie mică şi deficit bugetar sub limita de 3% din Produsul Intern Brut. Ani de zile, perspectiva apartenenţei la zona euro a contribuit la stabilizarea economiilor est-europene, dar întarzierile anunţate anul acesta zdruncină deja încrederea pieţelor financiare. Lituania, una dintre ţările cele mai dornice de a intra în zona euro, spera ca la 1 ianuarie 2007 să treacă la noua monedă. Dar nu va fi aşa, pentru că susţinerea politicilor de adoptare a noii monede s-a dovedit a fi o sarcină mult prea dificilă pentru ţara baltică. Cel mai optimist pronostic : 2009 Astfel, în 2006, Lituania, ca şi restul ţărilor est-europene, şi-a amanat data de introducere a monedei unice. Guvernanţii săi, care au făcut un lobby intens pentru a intra în zona euro în 2007, admit acum faptul că acest eveniment s-ar putea petrece abia peste caţiva ani. "Schimbările economice şi politice din ţara noastră s-au produs într-un ritm dramatic. În esenţă, totul s-a schimbat", a spus Zigmantas Balcytis, ministrul de finanţe al Lituaniei. Dar lucrurile nu s-au întamplat aşa numai în această ţară. Prin situaţii similare au trecut şi majoritatea celorlalte state din regiune care şi-au amanat intrarea în zonă dincolo de 2009. În mare, motivele se împart în două categorii: ţări mari cu probleme fiscale şi o rezistenţă politică la euro şi ţări mici care vor să adopte noua monedă, dar înregistrează o rată a inflaţiei mare, din cauza creşterii economice rapide. Polonia refuză să stabilească o dată de aderare. Ba, mai mult, guvernul naţionalist-conservator, condus de cei doi fraţi gemeni, Lech şi Jaroslaw Kazcynski, a lansat recent ideea organizării în 2009 a unui referendum pe tema adoptării euro. Acest lucru a fost desigur primit cu răceală de Bruxelles, mai ales după eşecul referendumurilor legate de Constituţia europeană, din Franţa şi Olanda. Harta euro, trasată de deficit bugetar şi inflaţie Ungaria, zguduită de o criză guvernamentală care a scos mii de protestatari în stradă în luna octombrie, şi-a abandonat ţinta anterioară de adoptare a euro în 2010, fără să comunice o altă dată. Deficitul bugetar al Ungariei se apropie la 10 procente din PIB, de trei ori mai mult decat limita acceptată de Bruxelles. La fel a procedat însă şi Cehia, al cărei deficit bugetar depăşeşte, de asemenea, 3% din PIB. Cat despre Slovacia, nu se poate spune dacă va respecta termenul fixat pentru 2009. Estonia, cu o economie fruntaşă în noul bloc european, şi-a abandonat şi ea anul acesta planul de aderare la euro în 2007, putand, cu puţin noroc, să adopte noua monedă în 2009. Letonia, cu o economie care creşte într-un ritm la fel de susţinut, s-ar putea să nu-şi atingă nici ea ţinta mai devreme de 2010. ţările mici au o mare problemă cu inflaţia. Cu o creştere economică situată anul acesta undeva între 8 şi 12%, ţările baltice riscă o inflaţie anuală între 3,5 şi 6,5%, care le plasează dincolo de nivelul admis pentru intrarea în zona euro. Bucureşti şi Sofia, după 2012 În ce priveşte viitoarele membre UE, Romania şi Bulgaria, analiştii cred că bulgarii vor fi primii care vor trece la euro , în 2012. Romania ar putea urma în 2013. Deficitul de cont curent rămane cea mai mare problemă a guvernelor de la Bucureşti şi Sofia. Atat Bulgaria, cat şi Romania au înregistrat excedente bugetare, însă planurile viitoare de cheltuieli pentru infrastructură ar putea alimenta deficitele bugetare, apreciază analişti economici internaţionali.