Networkingul scoate pila din PCR

Romanii renunta la clasica pila si merg pe mina occidentalilor, care se folosesc de recomandari cind isi cauta un loc de munca. Noul trend de pe piata muncii inlocuieste imperiul pilelor (celebrul PCR - pile, cunostinte, relatii - de dinainte de 1989) cu cel al recomandarilor, cunoscut si sub denumirea de networking. Intr-o economie de piata concurentiala, unde batalia nu se mai da pe cantitate, ci pe calitate, patronii nu-si mai permit sa angajeze oameni incapabili doar din obligatie sau pentru ca le sint rude. Ceea ce conteaza sint abilitatile profesionale, cu care fiecare isi poate face reclama si se poate promova. Asa arata actuala piata a muncii, vazuta prin ochii specialistilor in resurse umane din firmele private de recrutare. Ascensiunea fenomenului de networking, echivalent cu angajarea pe baza unei recomandari date de fostul sef sau de fostii colegi de munca, este vazuta de specialisti si ca o urmare fireasca a aparitiei de noi firme in Romania, majoritatea multinationale, dar si a pregatirii in strainatate a angajatilor romani. Networkingul ne baga in ceata Una dintre problemele semnalate de recruiterii romani, care ar putea pune piedici noului trend occidental, este confuzia pe care multi romani o fac intre networking si pile. Specialistii explica diferenta majora dintre cei doi termeni: „Recomanzi o persoana pentru ca se potriveste cu un job si bagi mina in foc pentru ea. In schimb, nepotismul inseamna sa-i gasesti cuiva ceva de munca, orice, alegere care nu are nimic de-a face cu profesia“, spune Mihai Moghior, asociat la firma de recrutare Brain Spotting. „Networkingul e diametral opus angajarii pe pile, insa multi romani fac aceasta confuzie din cauza ca s-au obisnuit cu ideea de nepotism“, explica Irina Georgeta Manolescu, director executiv la firma de recrutare DBM Career Solutions International Romania. „Inainte se faceau angajari pe interventii, mai ales la companiile mici de tip IMM, care erau afaceri de familie. Insa acum firmele atrag forta de munca specializata si astfel va disparea aceasta conotatie negativa a networkingului“, a adaugat Manolescu. „A fost o chestiune de timing“ Fabiola Dobrota, 32 de ani, este director de dezvoltare la o companie noua de recrutare din Romania. A obtinut jobul de putin timp, dupa ce a fost recomandata de o cunostinta din cimpul profesional. „M-a recomandat o persoana pe care am cunoscut-o la un training pe managementul resurselor umane . De atunci, ne-am mai intilnit de citeva ori la diverse seminarii si conferinte, am tinut legatura. A fost o discutie despre dezvoltarea carierei mele si mi-a spus de aceasta oportunitate“, povesteste proaspatul director de dezvoltare. Fabiola Dobrota spune ca partea buna a networkingului este ca, atunci cind cineva iti cunoaste trecutul si evolutia profesionala, nu are surprize neplacute. In plus, mai spune ea, „este foarte important sa lucrez cu oameni cu care am hobby-uri si principii comune, deci este un avantaj sa ii cunosc dinainte. Insa acesta este un caz fericit, sa poti sa lucrezi cu oameni pe care ii cunosti“. Ea este de parere ca networkingul este apanajul celor care au deja ceva experienta in cimpul muncii si care au reusit sa-si dezvolte o retea de cunostinte. „A fost o chestiune de timing. A fost omul potrivit, in momentul potrivit, la locul potrivit. Dar asta e o situatie fericita“, isi descrie parcursul directorul de dezvoltare. Tocmai de aceea, Fabiola Dobrota sugereaza ca networkingul sa nu fie singura modalitate de a cauta un loc de munca si este bine sa se apeleze si la agentiile de recrutare. Doctor pentru americani Anca Scortanu are 31 de ani si este de doi ani Clinical Research Associate, la o companie americana care se ocupa cu studii clinice pe medicamente. A lucrat inainte pe partea de vinzari, la o companie americana specializata in oftalmologie, si isi dorea sa schimbe jobul pentru ca nu voia sa ramina in acest domeniu. „Am inceput sa caut un alt job cam cu noua luni inainte sa ajung aici. Deci nu e cind doresti, e cind se intimpla. Am fost recomandata de un fost coleg, care era angajat in compania unde lucrez acum. Aveau nevoie de oameni, el stia ca ma intereseaza si m-a recomandat sefului. Dar interviul a fost absolut normal“, povesteste Anca Scortanu. A ajutat-o recomandarea, pentru ca a trecut de partea anevoioasa cu depunerea CV-ului si asteptarea raspunsului, insa „daca nu ma descurcam, nu ramineam acolo. Nimeni nu-si doreste un angajat incompetent“, spune Anca Scortanu. Ea considera ca networkingul „tine de stilul de a fi ca individ, daca esti comunicativ sau nu. Asta vine de la sine, nu e o chestie calculata. Insa norocul apartine indraznetilor“, incheie Anca Scortanu. Saracii de virsta a doua vin cu pile In cadrul unui sondaj din 2005, realizat de site-ul Neogen, 53% dintre cei 1.200 de romani intervievati au spus ca s-au angajat prin relatii (fara a face distinctia intre pile si networking), in timp ce 31% si-au gasit jobul prin intermediul unui site de recrutare si doar 9% printr-o agentie de recrutare. Sondajul mai releva ca aproape 60% dintre cei angajati prin relatii sint persoane cu virste intre 35 si 45 ani, in timp ce pentru tinerii intre 20 si 25 de ani solutia a venit pe Internet. Cei cu cistiguri sub 150 de euro au apelat la relatii in mai mult de jumatate dintre cazuri, in timp ce persoanele cu venituri peste 150 de euro s-au angajat prin Internet sau cu ajutorul agentiilor de recrutare, potrivit studiului Neogen. Lista neagra a angajatilor-problema, secreta Specialistii in resurse umane sint de parere ca fenomenul angajarii pe baza de recomandare va inlocui pilele. „Nu stiu daca a crescut numarul angajarilor pe pile, dar exista sigur o crestere a angajarilor prin networking. De exemplu, sint multe forumuri de networking internationale, ca linked sau open BC, unde am vazut activi foarte multi romani“, spune Mihai Moghior. Acesta atrage insa atentia asupra pericolului de a recomanda pe cineva caruia „i s-a dus duhul“. „Nu recomanzi pe oricine. Recomanzi pe cineva in care ai incredere 80-90% ca se va descurca, altfel iti poti periclita relatiile tale“, explica specialistul in HR. Moghior spune ca exista o „lista a rau-platnicilor“ cu angajatii care au primit note mici la capitolul munca, pe care recruiterii o au, dar care nu va fi niciodata publica, datorita confidentialitatii datelor personale. Si reprezentanta DBM Romania, Irina Manolescu, este de parere ca cel care recomanda o persoana isi risca de fapt propria „imagine pe piata“, iar „in joc este cuvintul tau ca om si ca specialist“. Asta atrage insa dupa sine si un avantaj, din punctul de vedere al calitatii muncii, pentru ca persoana recomandata „este motivata sa munceasca bine, sa fie constiincioasa, pentru a arata ca este demna de respectiva recomandare“, a mai spus Manolescu. Performantele aduc recomandare Specialistii de la firmele de recrutare romanesti pun accentul pe rezultatele obtinute la vechile locuri de munca, considerate cea mai sigura cale de a obtine o recomandare buna. Insa, pentru a putea fi remarcat, este foarte important sa existe o retea de cunostinte care sa promoveze calitatile demonstrate. Mihai Moghior spune ca „este bine sa te cunosti cu firmele de resurse umane, sa tii legatura cu ele si sa participi la intilnirile de networking organizate de acestea“. La fel de utile pot fi si discutiile pe forumurile de pe Internet, unele chiar si specializate pe networking, mai spune specialistul in resurse umane. Directorul de dezvoltare Fabiola Dobrota, care are propria retea de cunostinte, considera ca astfel de relatii se pot face prin participarea la cursuri de lunga durata, seminarii sau conferinte pe domeniul de activitate sau chiar devenind membru in asociatiile profesionale. Insa un element valabil in oricare dintre mediile mai sus mentionate este deschiderea spre comunicare, descoperirea de afinitati, de puncte comune si apoi intretinerea obligatorie a relatiei infiripate.