Pe 8 septembrie, crestin ortodocsii si catolicii sarbatoresc Nasterea Maicii Domnului. Potrivit statisticii, in tara noastra, peste 1,8 milioane de femei poarta numele de Maria, Marioara, Mariana si in jur de 400.000 de barbati se numesc Marian sau Marin.
Potrivit traditiei, in aceasta zi se fac pelerinaje la biserici si manastiri si se duc fructe, paine si lumanari pentru a fi sfintite.
De Nasterea Maicii Domnului, barbatii nu fac treaba in gospodarie, iar femeile nu cos si nu spala rufe. Se spune ca rugaciunile adresate Maicii Domnului in aceasta sfanta zi de sarbatoare de catre cele care isi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricand.
Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului reprezinta hotarul astronomic dintre vara si toamna, momentul in care se da startul lucrurilor agricole de toamna si momentul in care noul anotimp incepe sa isi intre in drepturi.
De asemenea, 8 septembrie este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă. Este ziua în care se da drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coajă ulmilor şi se da startul targuilor şi iarmaroacelor de toamna. Această zi a Naşterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie şi ţinută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodăreşti tocmai în această zi sfânta.
Mai există şi o altă superstiţie românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile au şansă de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candelă în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.
