„Revolta de sofran" a calugarilor budisti, care a fost inabusita de junta militara, a readus in actualitate una din cele mai dure dictaturi ale lumii. Dupa ce a tinut cateva zile la rand prima pagina a ziarelor din toata lumea, iar televiziunile s-au intrecut in a difuza scenele violente de pe strazile Yangoonului, peste Myanmar pare sa fi coborat din nou linistea.
Revolta calugarilor impotriva regimului militar din acest micut stat asiatic pare sa fi fost inabusita in sange. In afara indignarii general exprimate si a avertismentelor verbale, comunitatea internationala nu s-a grabit sa sara, concret, in apararea birmanezilor.
Duminica trecuta, doar cativa calugari, resemnati si obositi, mai puteau fi vazuti pe strazile Yangoonului. Majoritatea protestatarilor budisti, nesustinuti de populatia civila, inspaimantata de tirul fortelor de ordine, se retrasese in manastiri. Lacasurile religioase fusesera deschise, iar militarii disparusera din jurul lor, semn ca liderii religiosi implicati in revolta fusesera arestati.
Ziaristii francezi, trimisi de cotidianul "Liberation" la fata locului, scriau, luni, ca doar studentii au mai indraznit sa iasa in strada. "Inarmati" cu pancarte inscriptionate in limba engleza, in care cereau libertate si eliberarea calugarilor, tinerii au fost rapid dispersati cu focuri de arma de catre fortele de ordine care nici nu s-au mai sinchisit sa-i someze inainte. Toate s-au petrecut sub ochii jurnalistilor straini, care au ajuns la Yangoon in ultimele zile.
Deznodamant amanat
Cu circa o saptamana in urma, toate pronosticurile erau valabile. "Revolta de sofran" – cum a mai fost numit protestul calugarilor budisti dupa culoarea vesmintelor pe care le poarta – parea sa aiba sorti de izbanda. Cu atat mai mult cu cat, in primele zile, miscarea protestatara a dat serioase dureri de cap juntei militare instalate la conducerea tarii.
Dar si inabusirea protestelor era luata in considerare, ceea ce s-a si intamplat pana la urma. Dictatura birmaneza a castigat lupta, reusind, cel putin pentru moment, sa se mentina la putere prin reprimarea sangeroasa a protestelor. Bilantul oficial al victimelor retine 13 morti si cateva zeci de raniti. In cel neoficial, transmis de diplomatii straini aflati la post la Yangoon, numarul celor ucisi e mult mai mare.
Cu toate acestea, analistii sustin ca regimul militar birmanez nu a obtinut decat un respiro. "Chiar daca au reusit sa puna la loc capacul peste cazan, chiar daca manifestantii s-au retras, revolta nu a murit", considera un analist birmanez, refugiat in Thailanda. La fel crede si un diplomat britanic de la Yangoon, citat, astfel, de AFP: "Praful nu s-a asezat nici pe departe".
Emblematic pentru revolta birmanezilor: portretul disidentei Aung San Suu Kyi, opozanta numarul 1
Cea in care isi pun sperantele birmanezii este fiica generalului Aung San, care a negociat cu Marea Britanie independenta tarii.
Represiunile violente ale juntei militare din Myanmar au ingrijorat comunitatea internationala in legatura cu securitatea liderei opozitiei din aceasta tara, Aung San Suu Kyi. Aceasta se afla in arest la domiciliu de mai bine de 12 ani, iar zona in care locuieste a fost incercuita de fortele de securitate ale regimului militar pentru a o izola si mai mult si a face imposibil orice contact intre ea si protestatari.
Emisarul special al ONU, Ibrahim Gambari, care se afla zilele acestea in Birmania cu misiunea de a convinge autoritatile din aceasta tara sa puna capat represiunilor, a tinut sa se intalneasca cu Aung San Suu Kyi pentru a se asigura ca nu i s-a intamplat nimic rau.
Fiica generalului Aung San, cel care a negociat, in 1947, independenta Birmaniei fata de Marea Britanie, fiind asasinat de catre rivalii sai in acelasi an, Aung San Kyi s-a nascut pe 19 iunie 1945 la Rangoon (actualmente Yangon). Ea si-a petrecut copilaria in Birmania si adolescenta la New Delhi (India), unde mama sa, Daw Khin Kyi, a fost numita ambasadoare a tarii sale, in 1960.
A studiat filosofie, economie si stiinte politice la Oxford, unde l-a cunoscut pe Michael Aris, un cercetator al culturii tibetane care i-a devenit sot in 1972. Impreuna au doi copii. A lucrat apoi o perioada ca secretara la Natiunile Unite din New York . In 1988, mama sa se imbolnaveste, iar Kyi se intoarce in tara natala pentru a o ingriji. Isi gaseste patria rascolita de conflicte si proteste.
Grupuri mari de studenti, calugari budisti si cetateni obisnuiti protestau in Rangoon si in alte orase, revoltati de situatia economica dezastruoasa a tarii si de incalcarile grosolane ale drepturilor omului, sub dictatura generalului Ne Win si a Partidului Programului Socialist Birmanez, dand nastere la ceea ce s-a numit „Miscarea 8888" (8 august 1988).
Armata a intervenit in forta si, dupa unele estimari, aproximativ 10.000 de oameni au fost ucisi. In urma acestor miscari, generalul Ne Win, care conducea tara din 1962, este nevoit sa demisioneze, dar o noua junta militara preia puterea in Birmania. Aung San Suu Kyi se angajeaza in lupta pentru democratizarea tarii si, impreuna cu cativa prieteni, fondeaza in septembrie 1988, Liga Nationala pentru Democratie (LND).
Sub influenta lui Gandi si Luther King
Influentata de filosofia nonviolentei a lui Mahatma Gandi si Martin Luther King, intra in batalia politica, sperand ca va putea impune democratie pe calea blandetii, dar in 1989, este plasata in arest la domiciliu. Militarii i-au propus in mai multe randuri exilul in schimbul libertatii, dar ea a refuzat. In 1990, junta militara a organizat alegeri generale, pe care partidul lui Aung San Suu Kyi, Liga Nationala pentru democratie le-a castigat cu 82 la suta din voturi, desi liderul sau era in arest.
Kyi ar fi trebuit, in mod normal, sa ocupe functia de prim-ministru. Rezultatele nu au fost recunoscute, armata refuzand sa cedeze puterea. Acest eveniment a atras atentia comunitatii internationale. Un an mai tarziu, in 1991, Aung San Suu Kyi a primit Premiul Nobel pentru Pace si Premiul Sakharov pentru Libertatea Cuvantului. Ea a folosit banii primiti (1,3 milioane US $) de la fundatia Alfred Nobel pentru a infiinta un fond pentru sanatate si educatie in folosul poporului birmanez.
In 1995, a fost eliberata din arestul la domiciliu. La 30 mai 2003, caravana ei a fost atacata in satul Depayin de o grupare platita a guvernului. Aund San Suu Kyi a supravietuit atacului fiind salvata de soferul ei, dar a fost arestata si inchisa. In septembrie 2003, se imbolnaveste si este din nou plasata sub arest la domiciliu in Yangon, unde se afla si in prezent. In intreaga lume, Aung San Suu Kyi a devenit o ’’icoana’’ a nonviolentei si pacii, iar numeroase formatii de muzica intre care U2, R.E.M. si Coldplay i-au dedicat cantece pentru a sustine cauza sa.
Terminologia budista si Karl Marx
Se stie ca aceia care au pornit "revolta de sofran" din Myanmar au fost calugarii budisti. Pana atunci insa, au adresat guvernului, in repetate randuri, cateva cereri: ieftinirea unor produse de prima necesitate, vitala pentru ei, sau eliberarea catorva prizonieri politici. Regimul nu s-a sinchist insa niciodata sa le raspunda. O eroare profunda, intr-o tara in care religia se amesteca si uneori se confunda cu politica.
In fosta Birmanie, nu o data puterea politica s-a folosit de religie, iar politicienii recurg adesea la terminologia budista. Amestecul a dat nastere unor combinatii care in Europa ar fi considerate contra naturii. De pilda, dupa dobandirea independentei, comunistii birmanezi de la acea epoca au utilizat terminologia budista pentru a-l traduce pe Marx! Un artificiu menit sa faca tezele ideologice mai prietenoase si pe intelesul populatiei. Asa se face ca multi localnici au trait cu convingerea ca Marx era budist.
Calugari distribuiti in rol politic
In principiu, calugarii nu au comportament politic. Gustaaf Houtman, director -adjunct al Institutului Regal de Antropologie din Londra, sustine ca regimul de azi, din Myanmar, a fost cel care a transformat religia in miza politica. Profesorul aminteste ca, in 1988, junta a prezentat alegerile de atunci ca pe o ofranda adusa calugarilor, nu populatiei civile, iar acestia ar fi ajuns o forta politica, deoarece toate celelalte partide au fost desfiintate sau interzise.
Motivatia economica
Ultimele scumpiri au restrans posibilitatea populatiei civile de a-i intretine pe calugari. Acestia din urma si-au vazut astfel amenintata capacitatea de a-si trai viata de calugar dupa canoanele budiste.
Potrivit regulilor, un calugar budist trebuie sa-si petreaca viata invatand, rugandu-se si meditand. Nu-si procura singur hrana si traieste din ofrande.
In concluzie, este dependent de pomana credinciosilor. Orice alta preocupare il abate de la credinta si, deci, e strict interzisa. Ca urmare, explica Houtman, situatia economica nou creata i-a obligat practic pe calugari sa iasa in strada.
Junta s-a folosit de aceste "slabiciuni" pentru a influenta asa-numitul consiliu al calugarilor, ai carui membri sunt selectionati dintre cei favorabili regimului. Intretinuti de regimul militar, obisnuiti cu o anumita comoditate, liderii religiosi din consiliu au avut un cuvant greu in dezamorsarea revoltei.
„Bhikku", casta calugarilor cersetori
Termenul de bonz este impropriu folosit in fosta Birmanie. Calugarii budisti din aceasta tara isi spun "bhikku", care inseamna cersetor in sanscrita veche. Spre deosebire de bonzi, acestia nu se pot casatori, nu pot desfasura nicio activitate lucrativa, nu au voie sa gateasca si traiesc exclusiv din ofrande. La ora actuala, in Myanmar exista 400.000 de calugari (sunt la fel de numerosi ca militarii) si sunt scutiti de impozite . In ciuda aparentei austeritati, calugarii formeaza o casta aparte, de elita, o dovada fiind si faptul ca majoritatea scolilor se afla in incinta manastirilor.
O tara bogata cu oameni saraci
Myanmar, fosta Burma, este condusa de junta militara din 1962, care a suprimat orice tentativa de democratizare a tarii si a redus la tacere disidenta.
Candva un prosper imperiu, Birmania este cucerita de englezi in expansiunea acestora spre Asia, in secolul al XIX-lea. In 1948, Birmania devine natiune independenta, dar luptele interetnice ameninta tara cu destramarea. Ca urmare, se instaureaza primul guvern militar, in 1958. Pana in 1962, tara cunoaste experienta comunista, aici numita "calea birmana spre socialism". Este si anul in care se instaleaza junta militara, mult mai dura ca precedentul regim.
Generalii care conduc Myanmarul au fost adesea acuzati de incalcarea drepturilor omului si stramutarea fortata a civililor. O prima revolta populara de anvergura a avut loc in 1988, dar a fost, la fel ca si cea de saptamana trecuta, inabusita in sange. Putinii disidenti, refugiati in Thailanda sau in alte tari asiatice, vorbesc despre coruptia regimului militar, care controleaza toate sectoarele-cheie ale economiei. Regimul a fost acuzat si de implicare in traficul de heroina pe scara larga, Burma avand faima de a se numara printre cele mai mari "exportatoare" de droguri.
Cea mai mare parte a populatiei din Burma este inrudita cu tibetanii si chinezii, iar religia dominanta este budismul. Exista si cateva minoritati - shan, rakhine, mon, chin, cachin – care au reprezentat o permanenta sursa de tensiuni etnice, tinuta insa sub control de catre regimul militar.
Cu un sol extrem de fertil si paduri tropicale inca neravasite de exploatarea industriala, Burma este primul exportator mondial de tek (lemn pretios), dar si de jad, perle, rubine si safire. Nu in ultimul rand, detine importante zacaminte de petrol si gaze. In ciuda acestor realitati, populatia, intr-o majoritate covarsitoare, traieste la limita saraciei.
Izolata de politicienii occidentali, Burma nu este in schimb ocolita de turisti in cautare de exotism. Aceasta industrie s-a dezvoltat in ultimii ani, principala atractie constituind-o sutele de temple budiste care impanzesc tara. Din pacate, majoritatea populatiei nu beneficiaza de venituri provenind din acest domeniu.
Misteriosul general Than Shwe
Than Shwe, liderul juntei militare care conduce Myanmarul, este un cvasinecunoscut pentru mass-media internationala. In varsta de 73 de ani, a intrat in armata de la 20 de ani. Este specialist in psihologia militara si a fost decorat de nu mai putin de 16 ori. Potrivit folclorului local, generalul este o persoana introvertita si superstitioasa, care consulta adesea astrologii. Exista informatii ca, la inceputul acestui an, generalul a avut probleme de sanatate si s-a tratat la Singapore. El detine si portofoliul de ministru al apararii.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la
Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
