Moda banilor alternativi

In Germania circula 22 de " monede regionale" care acopera lipsa de euro. Desi oficial a abandonat marca si a adoptat euro, Germania are in circulatie mai mult de o singura moneda, dezvaluie revista germana „Der Spiegel”. In efortul de a-si impulsiona economiile locale, 22 de regiuni au introdus propriile lor „ bancnote alternative ”, despre care inca nu se stie daca valoreaza macar cat hartia pe care sunt tiparite. Candva, in primavara anului 2004, orasul Guesen, din landul Sachsen-Anhalt (estul Germaniei), a ramas fara bani . „Oamenii nu-si mai puteau plati facturile”, povesteste Frank Jansky, patronul unui axat pe reprezentarea comerciantilor si a micilor intreprinderi de constructii. Cam in acea vreme, Jansky auzise de monedele regionale si s-a gandit ca ele sunt solutia. Inapoi la taleri In loc sa foloseasca euro, populatia tot mai saraca din estul Germaniei trebuie sa poata plati in bunuri si servicii. Moneda regionala din viziunea sa se va numi „urstromtaler” - un joc de cuvinte ce combina numele unei vai din Sachsen-Anhalt - Urstromtal, cu acela al unei vechi monede germane, „taler”, din care, intamplator, se trage numele „dolar”. Jansky a creat o retea de comercianti, , herbologi si in ecologie din orasul Madgeburg si imprejurimi, pe la inceputul lunii octombrie 2004, cu totii gata de reforma monetara. lui Jansky s-a „eliberat” de euro cu prilejul sarbatorii reunificarii Germaniei, la 3 octombrie. Bani facuti in casa Annika Pietsch, o fosta functionara simpla in biroul lui Jansky, a devenit directorul noii „banci centrale” - o caseta de valori albastra, pe care adesea o cara dupa ea. Pietsch tipareste bancnotele in apartamentul sau si se lauda cu faptul ca acestea nu pot fi falsificate. Mai mult, ea insasi ar fi incercat sa le falsifice, insa nu a reusit sa se pacaleasca singura. Annika Pietsch se ocupa si cu „schimbul valutar”, transformand euro in urstromtaleri, folosibili numai pentru tranzactii intre cei 165 de membri ai asociatiei. Monede cu circuit inchis Sistemul functioneaza cam asa: Pietsch plateste cu urstromtaleri produsele cumparate, spre exemplu, de la magazinul alimentar. Patronul magazinului achita cu aceeasi moneda fermierii de la care ia alimente, care si ei il platesc cu urstromtaleri pe tamplarul care le-a reparat tarcul animalelor. La modul ideal, banii trebuie sa circule astfel incat sa inchida perfect bucla schimburilor de marfuri si/sau servicii, contribuind atat la dezvoltarea economiei locale, cat si la impiedicarea „scurgerii” de bani in afara zonei. Bancnotele artizanale, periculoase pe termen lung Se afla in circulatie 22 de astfel de „monede alternative”, iar alte 31 sunt in pregatire cu nume precum „kann was” („pot face ceva”), „nahgold” („aproape aur”), „carlo” sau „volmetaler”. Tranzactiile realizate cu acesti bani se impoziteaza ca si cele in euro. „chiemgauer”, numita astfel dupa regiunea bavareza Chiemgau, este cea mai de succes dintre toate monedele alternative. Introdusa in 2002, volumul de schimb al chiemgauerilor a atins anul trecut impresionanta valoare de 1,5 milioane de euro. Multi analisti financiari spun insa ca astfel de scheme sunt fie nefunctionale pe termen lung, fie de-a dreptul paguboase - unele semanand cu sistemele „piramidale”.