Mexicul, sufocat de razboiul narcotraficantilor

Marile carteluri columbiene sunt concurate serios pe piata drogurilor de baronii mexicani ai „mortii albe". In joc se afla o miza de 25 miliarde de dolari. Mii de persoane, asasinate de la inceputul anului, politisti corupti si un razboi fara sfarsit intre traficantii de droguri: cocktailul exploziv contureaza imaginea unei tari ravasite de un val de violente fara precedent. Zi de zi, mexicanii sunt bombardati cu informatii socante despre luptele dure ale bandelor de traficanti de droguri . De la sfarsitul anilor ’90, odata cu disparitia marilor carteluri columbiene, traficantii de droguri din Mexic ocupa primul loc pe continent. Cocaina este produsa in Muntii Anzi, dar mexicanii controleaza 90% din rutele de acces spre Statele Unite. Cele mai recente rapoarte ale agentiilor americane semnaleaza o implicare din ce in ce mai mare a mexicanilor in productia si traficul de metamfetamine. Profitul obtinut este insa pe masura: intre 8 si 25 miliarde de dolari pe an, sume deloc neglijabile, care explica valul de violente inregistrat in ultima vreme in Mexic. Fenomenul i-a ingrijorat si pe specialisti, care pun aceasta spirala a "narcoviolentei" pe seama disputei pentru controlul teritorial, mai ales ca Mexicul a devenit o zona de tranzit si una dintre cele mai importante piete de desfacere. Alti experti sustin ca obsesia autoritatilor de a-i arunca dupa gratii pe baronii drogurilor a fost scanteia care a declansat luptele sangeroase pentru putere in cadrul mafiilor locale. Pe de alta parte, analistii au estimat ca haosul din ultima perioada este legat de prabusirea sistemului partidului unic, care a dominat viata politica din Mexic pana in 2000. Acesta a oferit un cadru propice pentru dezvoltarea coruptiei si a fost si suficient de puternic pentru a fixa limite violentelor. O bomba cu efect intarziat Amploarea fenomenului ameninta si pozitia presedintelui conservator Felipe Calderon. In urma cu sase luni, el a lansat o ampla ofensiva militara pentru a restabili ordinea in zonele in care violentele fac ravagii. Unii experti au privit cu scepticism actiunile presedintelui si s-au aratat convinsi ca situatia se va inrautati. "Riscurile sunt foarte mari, atat pentru regimul Calderón, cat si pentru institutiile din Mexic", afirma Bruce Bagley, specialist in traficul cu droguri la Universitatea din Miami. "Este o adevarata bomba care va avea efecte nebanuite pentru clasa politica din Mexic", sustine Bagley. Operatiunile in forta ale armatei impotriva traficantilor au inceput in decembrie 2006, la numai cateva zile dupa ce presedintele Felipe Calderon si-a preluat mandatul. Cel putin 7.000 de soldati au fost trimisi de autoritatile din Ciudad de Mexico in regiunea Michoacan, din centrul tarii, unde au avut loc cele mai violente confruntari intre traficantii de droguri. In prezent, aproximativ 25.000 de soldati si politisti sunt desfasurati pe intreg teritoriul Mexicului, dar bandele de traficanti nu par prea intimidate. Ofensive militare inutile Nici cetatenii mexicani nu vad cu ochi buni interventia in forta a armatei impotriva traficantilor. Intr-un sondaj recent, 69% din mexicani au estimat ca termenul de "razboi" este potrivit pentru actuala situatie din tara. Mai mult, oamenii nu se asteapta ca aceasta ofensiva militara sa dea roade. "Armata mexicana nu-i poate tine sub control pe traficanti, la fel cum nu reusesc americanii si britanicii sa faca ordine in Irak", explica Samuel Gonzales, un fost responsabil al unui organism de lupta impotriva traficului cu droguri. "Calderon se joaca cu focul", subliniaza, la randul sau, analistul Jorge Cepeda. "In anii ’40, generalii au fost indepartati cu greu de la putere. Este foarte periculos ca ei au primit acum un rol-cheie", subliniaza analistul mexican. De fapt, o serie de observatori vad in ofensiva lansata de Calderon la cateva zile de la investire o incercare a presedintelui de a-si consolida puterea, dupa victoria stransa si contestata in alegerile prezidentiale. Implicarea armatei a provocat critici dure si din partea organizatiilor pentru drepturile omului, care se tem ca, astfel, se deschide o portita pentru comiterea de abuzuri. Intre timp, presedintele Calderon se straduieste sa evite comparatiile cu situatia din Columbia de la inceputul anilor ’90 – cand baronul drogurilor, Pablo Escobar, promitea o recompensa pentru fiecare politist ucis - si, de cate ori are ocazia, face referire la lupta impotriva Mafiei din Italia. „Cartitele" din armata Columbiei. Cu traficantii de droguri se lupta si autoritatile din Columbia. Acestia au provocat, recent, un scandal la Bogota, dupa ce presa a dezvaluit ca in armata tarii s-au infiltrat, pana la cele mai inalte niveluri, traficanti de droguri si rebeli de stanga, ceea ce impiedica eforturile de combatere a miscarilor de gherila si a traficului de stupefiante. De altfel, ministrul columbian al apararii, Juan Manuel Santos, a recunoscut ca cel mai mare grup de gherila - Fortele Armate Revolutionare din Columbia (FARC) - si principalul cartel al cocainei din tara - Norte del Valle - au mituit oficiali "la nivel inalt" pentru a obtine informatii care sa-i ajute pe sefii celor doua organizatii ilegale sa nu fie capturati. Columbia este cel mai mare exportator de cocaina din lume, in pofida eforturilor ce au costat miliarde de dolari, in principal ajutor militar din partea Washingtonului, avand drept scop combaterea traficului de droguri. La inceputul acestei luni, armata columbiana a descoperit informatii militare clasificate in fisiere de calculator la membri ai gherilei FARC care au fost ucisi in luptele cu trupele guvernamentale. Informatiile nu puteau fi furnizate decat de "cartitele" infiltrate la nivel inalt in ierarhia militara columbiana, potrivit oficialilor. In scandal a fost implicat si seful cartelului Norte del Valle, Diego Montoya. Plasat pe lista cu "Cele mai cautate 10 persoane" a Biroului Federal de Investigatii, Montoya este acuzat de exportul a sute de tone de cocaina catre SUA. Conclavul mafiotilor In ciuda confruntarilor si a disputelor pentru teritorii, liderii mafiilor din Mexic nu ezita sa se aseze si la masa negocierilor. Astfel, sefii cartelurilor din Golf si Sinaloa s-au intalnit, la inceputul lunii trecute, intr-o vila luxoasa din statul Tamaulipas. Evenimentul s-a bucurat de atentia presei mexicane, care a relatat in amanunt despre prima zi a "conclavului", despre limuzinele luxoase cu care au ajuns la reuniune sefii cartelurilor. La buna desfasurare a intalnirii celor mai influenti traficanti de droguri din Mexic au vegheat zeci de agenti de securitate , care i-au tinut pe ziaristi cat mai departe de negocierile desfasurate in spatele usilor inchise. Tone de stupefiante transportate cu submarinul Cand vine vorba de transportul supefiantelor, traficantii columbieni nu duc lipsa de imaginatie. Marina columbiana a interceptat recent un submarin utilizat de traficantii de droguri pentru transporturi de cocaina si i-a arestat pe cei patru membri ai echipajului. Submersibilul, care putea transporta patru tone de cocaina, a fost interceptat de o unitate de paza a coastei, in departamentul Choco, in apropiere de Panama, in momentul in care echipajul se pregatea sa incarce drogurile. Submarinul se afla la 20 km de plaja si la cativa metri adancime. Acesta este al treilea submarin de acelasi tip descoperit si capturat de politie in regiune incepand din anul 2005. Metoda a devenit una dintre cele mai utilizate de narcotraficanti pentru a-si transporta substantele ilicite in diverse locuri din America Centrala si SUA. Gramezi de bani pentru partide Traficantii de droguri nu beneficiaza doar de sprijinul politiei. In martie anul trecut, autoritatile mexicane s-au laudat ca au facut cea mai mare captura de bani din toate timpurile – 207 milioane de dolari. Impresionanta suma de bani a fost gasita in locuinta omului de afaceri sino-mexican Zhenli Ye Gon, acuzat de trafic cu pseuodoefedrina. Arestat la inceputul saptamanii trecute de agentii Biroului Federal de Investigatii, acesta sustine ca banii gasiti in vila sa ar fi fost un fond secret al Partidului de actiune nationala, al presedintelui Calderon, fond constituit in campania electorala din 2006. Omul de afaceri a mai afirmat ca banii urmau sa fie folositi pentru cumpararea de arme si finantarea de atacuri teroriste . Prins pe picior gresit in acest scandal, presedintele mexican a replicat imediat ca aceste acuzatii sunt povesti de adormit copiii. Sapte familii isi disputa zonele de influenta Desi guvernul mexican anunta periodic noi si noi masuri impotriva traficantilor, acestia au reusit sa se infiltreze nestingheriti in societatea mexicana, inclusiv in armata si politie. Sub privirile ingaduitoare ale unor politicieni, narcotraficantii duc o lupta acerba pentru teritorii. Zona cea mai disputata de traficantii din Mexic este Michoacan, statul in care s-a nascut presedintele Felipe Calderon. In aceasta regiune strategica pentru majoritatea cartelurilor au avut loc cele mai sangeroase confruntari intre bandele rivale. Legea o face aici cartelul din Milenio, condus de fratii Valencia Cornelio. Situat in apropierea frontierei, Michoacan a atras si alte organizatii originare din statele Guerro, Jalisco si Sinaloa. Liderii mafiilor au si motive sa nu cedeze lupta, pentru ca regulile vor fi facute de cel care va domina aceasta zona. Iar cum Michoacan este o poarta de intrare pentru drogurile care vin din Columbia, cartelul din Golf si-a aruncat in lupta "trupele de elita", formate din fosti politisti si soldati, pentru a obtine un control cat mai mare asupra zonei. Joaquin "El Chapo" Guzman, seful cartelului din Sinaloa, cel de-al doilea ca importanta din Mexic, a ravnit si el la un teritoriu in acest stat. Dar Guzman nu s-a multumit numai cu atat, astfel ca a reusit sa ocupe si statele Guerro si Jalisco. Tot liderul cartelului din Sinaloa s-a impus si in statul Colima si Nuevo Leon, unde i-a declarat razboi lui Osiel Cardenas Guillen, seful cartelului din Golf. Politia, in slujba traficantilor In statul Tijuana, situat la frontiera mexicano-americana, traficantii isi vad linistiti de afaceri. Si aceasta deoarece politia din Tijuana apara interesele narcotraficantilor din zona de mai bine de 30 de ani. La inceput, oamenii legii au sustinut din rasputeri activitatile familiei Arellano, aflata la conducerea cartelului din Tijuana. Situatia este cu totul alta acum, pentru ca in regiune au inceput sa se impuna si cartelurile din Juarez si Sinaloa. Cu gandul la recompensele generoase oferite de liderii cartelurilor, politistii lucreaza atat pentru organizatiile locale, cat si pentru bandele rivale. Expertii sustin ca protectia acordata de politisti traficantilor explica si reglarile de conturi din zona, unde cel mai mare numar de victime este inregistrat printre oamenii legii.