Mestesugarii clujeni, promovati de tour-operatori

In curand, japonezii care vor dori sa gaseasca o oala rezistenta in care sa-si fiarba sarmalele vor avea la dispozitie, in ofertele si ghidurile agentiilor de turism, o harta a mestesugurilor si vor descoperi ca gasesc asemenea recipienti in comuna Iara, judetul Cluj, unde exista un lut termorezistent. Iar pentru papuselele imbracate in costume populare sau camasute din in vor face un drum la Cojocna, unde Veturia Suciu s-a incapatanat sa traiasca din razboiul de tesut si din cusut margele - in mod paradoxal, ce iese din mainile ei e mai cunoscut in Franta decat la noi. Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale a pornit acum circa doi ani o actiune de cercetare a tuturor satelor din zona, pentru a descoperi lucrurile maiestre care ies din mainile artistilor populari si a-i ajuta sa le arate lumii intregi. Si, de ce nu, sa le vanda. Dupa modelul celor din Izvorul Crisului, unde, de foarte multi ani, de la tancii de trei ani si pana la primar, toti lucreaza cu rindeaua si acul de cusut si scot zeci de mii de euro pe an, din magazinele deschise pana si pe continentul american. De asemenea, ii vor informa pe operatorii de turism ori de cate ori artistii populari participa la targuri, cand au loc serbari campenesti unde vin si ansambluri folclorice si cand se desfasoara festivaluri. Deocamdata, asociatia mestesugarilor populari isi arata produsul manilor o data pe luna, intr-un spatiu oferit de Biblioteca Judeteana „Octavian Goga”, timp de doua ore. Dar prea putini turisti straini stiu asta si-i descopera pe artisti insirati pe marginea drumurilor, prezentandu-si produsele – singura forma de promovare pentru care au avut bani. Centrul are insa de gand sa creeze un site si sa le arate turistilor pe internet de unde pot cumpara scaune impletite din rachita sau farfurii pictate. De asemenea, se gandeste la asocierea mestesugarilor populari cu agroturismul si turismul culinar – o gaselnita care, desi ivita greu in mintile celor care nu gasesc cum sa arate si altora bogatiile noastre, e din ce in ce mai gustata de straini.