27 de persoane au murit vineri seara in incendiul din Clubul Colectiv. Alte aproape 150 de persoane au fost ranite. 88 au ajuns la spital cu ambulantele, iar restul in taxi sau cu masinile personale. Nu este insa nicio persoana care sa nu fie traumatizata. Marturiile celor prezenti sunt socante. De panica, oamenii s-au calcat efectiv in picioare.
"Nu aveam aer. Ne-am lasat pe jos. Am un prieten care este ars pe spate, sper sa scape. Mirosea a carne arsa. Ma cataram pe cadavre si incercam sa ies afara", a declarat un martor pentru Romania TV.
"A fost un foc de artificii si de la scantei a luat foc buretele de pe un stalp si in 30 de secunde s-a intins peste tot focul. Toti ne-am imbulzit catre iesire si a fost haos. Au fost cam 500 de spectatori", a declarat un altul pentru Digi 24.
"Am fost la Colectiv. Am scapat pentru ca am stat chiar langa usa. Chiar si asa sotul si fiul meu au putut iesi abia dupa 5 minute, acum fiind in spital intoxicati cu fum. Cum s-a intamplat? S-a aprins buretele fonoizolant de pe stalpul din stanga scenei, cel de langa usa, de la focul de artificii. Artificiile nu au fost exagerate, pareau relativ inofensive. Problema a fost ca buretele cu care erau tapetati stalpii si tavanul localului este foarte usor inflamabil. Am vazut cum s-a intamplat totul, stalpul cu pricina fiind la 1 metru, chiar in fata mea. Solistul trupei a avut timp doar sa faca o scurta gluma: " Asta nu era prevazut in program".
CITESTE SI: Declaratii socante ale medicilor si asistentilor care i-au ingrijit pe ranitii din Colectiv
In secunda urmatoare si-a dat seama ca nu e de gluma si a cerut un extinctor, dar era deja prea tarziu. In 30 de secunde, fara exagerare, focul s-a intins pe intreg tavanul. Lumea s-a imbulzit catre intrare, s-a reactionat relativ repede, dar iesirea era prea ingusta si oamenii s-au panicat. In spatele meu s-au calcat in picioare, catarandu-se unii peste altii pentru a reusi sa iasa.
Dupa ce am iesit afara, am auzit o bubuitura infundata si am simtit ca ma loveste o rafala de aer fierbinte in spate. Mi-a luat foc parul. Am pus mana sa il sting si m-am ars. Aerul era fierbinte, irespirabil, fumul gros si negru, nu vedeam absolut nimic. Nu stiam incotro merg. Am intins mana si m-am agatat de geaca cuiva care se afla in fata mea si m-a tarat dupa el. Altfel nu as mai fi putut merge. Eram paralizata din cauza fierbintelii aerului irespirabil, am tras aer in piept si am simtit ca ma arde pana in stomac. Repet, eram deja afara. Nu cred ca a fost o explozie propriu-zisa. Din ceea ce am vazut ulterior la TV, s-ar fi prabusit tavanul si asta ar fi putut provoca rafala de foc si fum care m-a prins din urma.
Apoi am vazut lumina si am simtit aer curat. M-am uitat inapoi si am vazut o mare gramada de oameni prabusiti unii peste altii in usa. Cei care iesisera incercau sa-i traga, dar cei de jos erau prinsi sub greutatea celor de deasupra lor. Cineva striga intruna: "Luati-i mai intai pe cei de deasupra!", dar panica era prea mare. Multi incercau sa ajute, dar era haotic. Prietenii se cautau intre ei pe dedesubtul mormanului de oameni prin pipait, strigandu-se pe nume, intreband: "Tu esti? Unde esti, ca nu te vad? Asta e mana ta?" etc. Era de cosmar. Nu imi venea sa cred ca asa ceva e posibil. Mi-am dat seama imediat ca cei din partea din spate a barului nu vor mai iesi cu viata de acolo."
