Social

Marko Bela candidează la al cincilea Congres al UDMR

Marko Bela intenţionează să ocupe, pentru a cincea oară consecutiv, scaunul de preşedinte al UDMR. Uniunea reuneşte mai multe organizaţii, partide politice şi asociaţii cu profil cultural, artistic, ştiinţific sau profesional. UDMR este păstorită de Marko de aproape 13 ani de zile, răstimp în care s-a aflat mai mult la guvernare. Nici de această dată, Marko nu pare a avea vreun contracandidat serios la şefia Uniunii, deşi în ultima vreme unii parlamentari mai tineri au bătut monedă pe ideea nevoii de reformare a acestei formaţiuni. "Opinia Consiliului operativ este că acest congres trebuie organizat cat mai repede, pentru o derulare cat mai bună a alegerilor pentru Parlamentul European. Am propus ca acest congres să aibă loc pe 2-3 martie", a precizat liderul UDMR. Viitorul congres va aduce noi modificări la nivel statutar, va adopta o strategie pentru campania europarlamentară şi staff-ul de campanie al UDMR pentru aceste alegeri, va stabili criteriile pentru desemnarea propriilor candidaţi pentru PE, însă nu aduce nicio noutate în fruntea UDMR. Marko Bela a precizat că data organizării congresului nu este bătută în cuie, decizia finală revenind Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), după consultarea cu organizaţiile teritoriale. "Miniparlamentul" Uniunii, cum mai este cunoscut CRU, se va reuni pe data de 16 decembrie. Între timp, Consiliul Operativ al Uniunii a nominalizat deja comisiile care vor pregăti materialele pentru congres şi care se vor ocupa de elaborarea modificărilor Statutului şi programului UDMR. Filolog ca formaţie, Marko Bela a încercat să imprime moderaţie UDMR, construind cu răbdare actuala imagine a formaţiunii. El avea să devină unul dintre cei mai longevivi lideri de formaţiuni politice, întrunind pană în prezent patru mandate de preşedinte al Uniunii. Ales pentru prima oară, în 1993, în fruntea UDMR, Marko Bela avea să se impună, grupand în jurul său un cerc de oameni fideli. În anii care au urmat, valorile politice şi mai ales economice au fost cele care au făcut diferenţa dintre grupul moderaţilor, condus de Marko, şi cel al radicalilor reprezentaţi de Szasz Jeno şi Tökes Laszlo. Opţiunile lor au dus şi la o ruptură între cele două grupări, pragmatismul moderaţilor învingand idealismul radicalilor, cei din urmă cunoscand marginalizarea pe scena politică. Marko şi oamenii săi au fost deseori acuzaţi, de voci din comunitatea maghiară, că îi unesc interesele financiare, dar şi dorinţa de a impune UDMR ca singura forţă politică a comunităţii maghiare. În paralel, el a promovat o politică extrem de pragmatică, aflandu-se în permanenţă în relaţii foarte bune cu puterea, indiferent de culoarea politică a acesteia. Această strategie i-a permis să maximizeze şansele de a impune programe, care, altfel, nu ar fi primit susţinerea majorităţii Legislativului. La ora actuală, liderul UDMR s-a văzut nevoit să înăsprească discursul politic al Uniunii, adoptand o poziţie mai clară faţă de problema proiectului de autonomie a ţinutului Secuiesc. Totul pentru a nu pierde preeminenţa Uniunii asupra electoratului maghiar. Cauzele sunt multiple: presiuni interne, venite din partea colegilor mai tineri, precum Kelemen Hunor şi Nagy Zsolt, partizani ai reformării şi deschiderii UDMR spre alte voci ale comunităţii maghiare, dar şi externe, prin legitimarea de către preşedintele Traian Băsescu a formaţiunilor radicale maghiare de genul UCM şi CNS .

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea