Proiectul legislativ, initiat de deputatul Silviu Vexler (reprezentant al minoritatilor), a fost adoptat cu 199 de voturi "pentru", 99 "contra" si 2 abtineri. Camera Deputatilor a fost forul decizional, iar legea merge acum la promulgare la presedintele Nicusor Dan.
Ce aduce nou legea?
Textul legislativ modifica radical OUG nr. 31/2002, introducand expres mentiunea organizatiilor legionare in randul celor interzise. Initierea, constituirea, sustinerea sau aderarea la grupari fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, la pachet cu interzicerea unor drepturi.
De asemenea, distribuirea de materiale cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, inclusiv online, atrage pedepse de la 1 la 5 ani de inchisoare, cu majorarea limitei in cazul utilizarii unui sistem informatic.
Textul prevede clar: „Distribuirea sau punerea la dispozitia publicului, in orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste si xenofobe constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi.”
Pedepse pentru cultul persoanelor vinovate de genocid sau crime de razboi
Legea introduce sanctiuni noi si pentru promovarea cultului persoanelor implicate in infractiuni de genocid sau crime impreuna cu ideologiile lor. Promovarea, in public, a cultului celor care au condus organizatii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe va fi pedepsita cu intre 3 luni si 3 ani de inchisoare sau amenda.
Un alt articol important vizeaza negarea sau minimalizarea Holocaustului, care va fi sanctionata cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si interzicerea unor drepturi. Spre deosebire de forma anterioara a legii, nu mai este prevazuta optiunea unei amenzi simple.
Critici dure din partea partidelor extremiste
Desi legea a primit un sprijin larg din partea partidelor democratice, nu au lipsit vocile critice. Mihail Neamtu (AUR) a comentat ironic: „Primesti 10 ani de inchisoare pentru o opinie”, sugerand ca ar fi afectate inclusiv exprimarile culturale sau literare. Mugur Mihaescu, tot de la AUR, i-a strigat colegilor de la USR „Bolsevicilor!”, amplificand tensiunea din timpul dezbaterilor.
Deputatul Vexler a raspuns clar: „Legea prevede exceptii pentru cultura, arta, cercetare si contexte legitime. Niciun scriitor nu este cenzurat.”
Dan Tanasa (AUR) a calificat proiectul ca fiind „extrem de ridicol”, sustinand ca legislatia penala existenta deja acoperea incitarea la ura. „Se pedepsesc lucruri petrecute acum 85 de ani. Nu avem exemple concrete sau dosare relevante care sa justifice aceste masuri”, a spus el.
Anamaria Gavrila (POT) a considerat ca legea „imparte societatea” si a sugerat ca majoritatea oamenilor nici nu cunosc termenii precum legionarism sau izolationism. „Cum poti condamna un om la inchisoare doar pentru ca s-a exprimat?”, a spus ea.
Diana Sosoaca (S.O.S. Romania) a criticat dur legea in Comisia Juridica, transmitend live interventia pe retelele sociale.
Cazuri recente de propaganda legionara in spatiul public
Modificarile vin intr-un context tensionat. La sfarsitul lui 2024, Diana Sosoaca si mai multe persoane au participat la comemorarea liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu la Tancabesti. Evenimentul a fost difuzat online, iar ulterior, sapte persoane au fost plasate sub control judiciar.
In ianuarie 2025, un profesor de religie din Buzau a fost anchetat pentru ca promova ideologia legionara in cadrul orelor de curs. Iar in luna mai, fostul candidat la prezidentiale Calin Georgescu a fost vizat de o ancheta penala pentru propaganda legionara, dupa ce a citat public din Corneliu Zelea Codreanu.
Legea adoptata reprezinta un pas ferm in combaterea extremismului, adaptand legislatia la realitatile actuale, inclusiv din mediul digital. Criticile partidelor nationaliste nu au reusit sa blocheze un demers considerat esential pentru o societate democratica si incluziva.
