Acum zece ani, intreaga lume ii plingea moartea, in timp ce tabloidele de-abia isi dregeau tonul de doliu, curatindu-l de picanterii. Acum, Lady Di continua sa faca delirul presei: doar ca senzationalismul lasa loc dosarelor de comemorare. „Diana ne fascineaza inca“, „Comemorarea Dianei, inconjurata de controverse“, „Cultul printesei“, „Lady Di - icoana“ si chiar „Prezenta Dianei s-a facut simtita din mormint“, dat de „The Telegraph“, sint titlurile articolelor care au inceput sa apara de o saptamina in toata presa internationala, anuntind comemorarea celor zece ani de la moartea printesei.
„La zece ani dupa ce a murit, Diana, printesa de Wales, ramine unul din cele mai mari staruri «de coperta». Ea continua sa vinda milioane de carti, ziare si reviste“, scrie BBC News intr-un articol intitulat „Zece ani in lumina reflectoarelor media“, care arata ca Lady Di este mentionata inca in presa de cel putin 8.000 de ori pe an, potrivit unui studiu al ziarelor din Marea Britanie. 15.000 de articole au fost publicate in Marea Britanie in anul mortii ei si alte 12.000 in 2002, la comemorarea celor cinci ani de la tragicul eveniment.
Anul acesta, ziarele, radiourile si televiziunile au repetat inflatia cu subiecte din viata ei. Un lucru s-a intimplat insa diferit in 2007: editorii a trei mari tabloide britanice, „The Sun“, „Daily Mirror“ si „News of the World“, au admis pentru prima data ca poarta o parte din vina pentru moartea printesei, informeaza Telegraph.co.uk, citat de MEDIAFAX. Ei, ca si restul presei, au fost acuzati de fratele printesei, contele Charles Spencer, ca „au miinile minjite cu singe“. „Am resimtit o enorma responsabilitate pentru ceea ce s-a intimplat, ca toata lumea din presa, cred eu“, a marturisit Phil Hall, fost redactor-sef al saptaminalului tabloid „News of the World“, intr-un interviu pentru ITV1, adaugind:
„O poveste tare cu Diana putea aduce vinzari de 150.000 de exemplare. Deci sintem cu totii responsabili“. „A fost cea mai mare celebritate cu care am avut de-a face si totul a scapat de sub control. Nimeni nu va mai atrage atentia asa cum a facut-o ea. Nu cred ca altcineva va mai fascina atit de mult publicul“, a declarat si Piers Morgan, editorul din acea epoca de la „Daily Mirror“.
Desi comemorarea printesei este in centrul efervescentei mediatice, Marea Britanie pregateste o ceremonie mai degraba discreta, noteaza agentia France Presse, citata de NewsIn: o singura ceremonie oficiala este prevazuta pe 31 august, la cererea printilor William si Harry, care se va desfasura la capela Wellington Barracks in prezenta a circa 500 de invitati. La slujba, transmisa in direct de televiziunea publica britanica BBC, vor asista regina Elisabeta, printul consort Philip, William, Harry si Charles, dar si artisti precum Elton John, care a compus in memoria Dianei piesa „A Candle in the Wind“, fotograful Mario Testino, cineastul Richard Attenborough , primul-ministru britanic Gordon Brown si predecesorii sai Tony Blair si John Major.
Dupa ce provocase un soc anuntindu-si prezenta la ceremonia de la capela Wellington Barracks, Camilla a renuntat. „Acceptasem si voiam sa-i sustin, totusi, dupa ce m-am gindit mai mult, cred ca prezenta mea ar putea distrage atentia de la scopul acestei ceremonii“, a declarat ducesa de Cornwall. Pentru numerosi britanici, relatia printului Charles cu Camilla Parker Bowles , prietena si amanta fidela de 30 de ani, a fost cauza esecului casniciei lor si a nefericirii Dianei.
Oficializarea relatiei sale cu Camilla, in 1999, l-a facut pe Charles sa infrunte nemultumirea adinca a publicului, ca si casatoria lor din aprilie 2005. Ironizata de presa, amanta de 50 de ani este vazuta in continuare de multi drept o femeie care distruge casnicii. Treptat insa, oamenii si-au dat seama ca ea nu este „rottweilerul“ descris de Diana, ci o „persoana prietenoasa, simpla si lipsita de ambitie“, povesteste Penny Junor, biograf al printului de Wales, care a tinut sa mentioneze, totusi, ca „situatia a fost acceptata, dar nu cu toata inima“. „Exista oameni care nu o vor accepta niciodata pe Camilla, oameni pentru care Diana era pur si simplu o sfinta. Acestia nu se vor converti niciodata“, sustine biograful lui Charles.
Mohamed al-Fayed, tatal iubitului Dianei, Dodi, mort in acelasi accident, nu a fost invitat. De altfel, milionarul continua sa sustina, la zece ani de la acest accident, ca este „sigur“ ca Diana si fiul sau au fost asasinati de serviciile secrete britanice cu acordul printului Philip, pentru a impiedica o eventuala casatorie intre ei. El va cere, in schimb, persoanelor care se vor afla vineri in complexul sau comercial din centrul Londrei, Harrod's, sa tina zece minute de reculegere.
Tot pentru aceasta comemorare, domeniul Althorp, resedinta familiei Spencer, unde se afla mormintul printesei, va fi deschis gratuit publicului. La Londra, National Portrait Gallery a deschis o expozitie consacrata celei care a fost cea mai fotografiata femeie din lume: Diana - printesa cu tinute sic, Diana - mama si sotie, dar si militanta pentru cauze umanitare. O expozitie audiovizuala a fost organizata la palatul Kensington, unde a locuit printesa, nu departe de fintina-monument ridicata in Hyde Park in memoria sa.
15 carti au aparut anul acesta cu aceasta ocazie. Azi, grupul editorial ALL va lansa si in Romania un volum despre Lady Di, scris de majordomul sau, Paul Burrell. Cartea „Diana, asa cum a fost“ aduce imagini nepublicate pina acum, alaturi de fotografii rare ale bijuteriilor printesei de Wales. De altfel, suvenirele cu efigia printesei au vinzari, in prezent, de 40 de milioane de euro, fata de 145 de milioane, cit insumau in 1998. Locurile de pelerinaj continua sa fie in atentia turistilor: fintina inaugurata in iulie 2004 are peste un milion de vizitatori anual, palatul Kensington, unde printesa a locuit timp de 15 ani, este cautat de 300.000 de oameni in fiecare an, ca si domeniul Althorp, resedinta stramoseasca a familiei Spencer, unde aceasta a fost ingropata.
In schimb, site-urile printesei nu au mai fost actualizate de citeva luni. Si colectionarii si-au pierdut din pasiune: „Dupa moartea sa, rafturile noastre au fost golite. Am vindut obiecte pe care le aveam de ani buni“, isi aminteste John Pym, administratorul unui magazin cu obiecte de colectie din Londra. El precizeaza ca s-a inregistrat totusi o scadere a cererii din acest domeniu in ultimii ani, dar adauga: „Diana este un superstar fabulos, ea va stirni intotdeauna interesul“.
Chiar daca intre timp cultul Dianei s-a diminuat, britanicii continua sa contracareze orice actiune de demitizare a printesei. In iunie, postul de televiziune Channel 4 a primit sute de apeluri telefonice pentru a nu difuza un documentar care continea fotografii facute imediat dupa accidentul in care Diana si-a pierdut viata. William si Harry au formulat si ei o cerere in care au subliniat ca este vorba despre „o lipsa de respect fata de memoria mamei lor“. Aceste fotografii - in care printesa are o masca de oxigen pe fata - au fost publicate in vara anului 2006, „in exclusivitate mondiala“, de o revista italiana, ceea ce a provocat nemultumirea presei britanice.
In „Noua elita. Sfirsitul mobilitatii sociale“ publicata in 2001, autorul George Walden ataca intreaga clasa politica britanica, acuzind „noua elita“ de un populism „puternic si permanent“. Comparindu-l cu Printesa de Wales, Walden il critica aspru pe politicianul David Cameron, alintat de presa cu sintagme precum „copilul teribil al conservatorilor“ sau „Blair al conservatorilor“.
„Cameron este pentru unii extinderea expresiei politice a fenomenului Printesa Diana. Diana era sfintul patron al acestor noi elite, iar Cameron a invatat multe de la. Ea se „hlizea cu masele, asa face si el. Amindoi sint figuri din clasa inalta care cu toate acestea se nascocesc si se pretind victime ale statutului social: Diana si-a exploatat dificultatile cu familia regala pentru a cistiga simpatia publicului si Cameron, face cumva dezgustat politica, din boala copilului sau“, scria Walden in cartea sa. Pasajele care fac referire la Diana au iritat publicul britanic. Multi dintre iubitorii printesei au luat cu asalt spatiul virtual, in care si-au exprimat parerile despre cartea lui Walden.
Viata si moartea Dianei au schimbat radical familia regala. „I-a facut constienti de faptul ca trebuie sa dea socoteala“, spune fara ocolisuri Max Clifford, patronul unei celebre agentii de PR, citat de AFP. „Ma indoiesc ca regina a schimbat ceva cit de mic in modul sau de viata intre timp, dar a dat impresia ca a facut-o si aceasta este ceea ce conteaza in domeniul relatiilor publi-ce“, adauga insa specialistul in relatii publice. Reactia Elisabetei a II-a la moartea printesei a fost, de altfel, unul dintre momentele care trebuiau „spalate“.
In timp ce un intreg popor in lacrimi depunea sute de mii de buchete de flori in fata portilor palatelor Buckingham si Kensington, regina si fiul ei au ramas retrasi la domeniul de la Balmoral, Scotia, pastrind tacerea. „Dupa moartea Dianei, la Buckingham s-a ajuns la un consens ca lucrurile trebuie sa se schimbe“, isi aminteste o fosta secretara privata a reginei, Mary Francis, intr-un interviu recent acordat BBC. Asa a inceput o campanie discreta de PR, care avea scopul de a construi o imagine mai „umana“ familiei regale.
Activitatile oficiale ale reginei au avut destinatii din ce in ce mai inedite: pub-uri, un McDonald's, temple hinduse sau saloane agricole. „Si-au dat seama ca trebuie sa traiasca in timpurile moderne“, explica Max Clifford. Iar personificarea modernitatii este William, in opinia expertului in PR: „Va fi el oare fiul mamei sau al tatalui sau? Daca reuseste sa fie la fel de popular precum mama lui, atunci viitorul monarhiei este asigurat“.
Diana Frances Spencer s-a nascut in 1961, in sinul aristocratiei britanice, la Sandrigham, Norfolk, in familia celui de-al optulea conte Spencer, scutier al regelui George al VI-lea. In scoala avea rezultate bune la muzica si dans si s-a remarcat prin talentul la inot si la scufundari, tinjind dupa cariera de balerina, pentru care era insa prea inalta si slab pregatita. Pe Charles, printul de wales si mostenitorul coroanei, l-a cunoscut in jurul virstei de 16 ani, pe vremea cind acesta iesea cu sora ei.
Lady Diana, cum era numita gratie titlului tatalui sau, s-a mutat la Londra, unde si-a gasit o slujba part-time la o gradinita, in 1979. Doi ani mai tirziu, la 20 de ani, statea in fata altarului alaturi de Charles. Poleita cu toate atributele unei regine in devenire si cu admiratie scaparata din ochii „supusilor“ britanici, dupa cum o portretizeaza Agentia France Presse (AFP), citata de NewsIn, Lady Di era de o fantezie care contrasta cu clasicismul sotului ei, cu 13 ani mai batrin. Cuplul avea sa se destrame 11 ani mai tirziu, dupa zamislirea a doi fii, William si Harry, si dupa ce printul mostenitor s-a refugiat la pasiunea sa dintotdeauna, Camilla Parker Bowles.
Diana incepe sa aiba numeroase aventuri amoroase. Unul dintre amantii sai, instructorul de calarie James Hewitt avea chiar sa vinda mai tirziu secretele lor de alcov. Pe lista ar mai fi fost detectivul-bodyguard Barry Mannakee, legatura negata de printesa, dar si James Gilbey, un prieten apropiat. Dezvaluirea publica a convorbirilor telefonice dintre acesta din urma si Diana a fost un moment crucial in razboiul cu Palatul Buckingham si in accelerarea despartirii sale de Charles, in 1992. Dupa separarea cuplului princiar, zvonurile privind viata amoroasa a printesei de Wales includ un jucator de rugby , un bancher, dar si pe regele Juan Carlos I al Spaniei, pe cintaretul Brian Adams sau pe John F. Kennedy jr.
Imaginea de femeie puternica, refractara la conventiile regalitatii, si discretia privind viata personala aveau sa fie zguduite dupa publicarea, in 1992, a biografiei „Diana, povestea adevarata“, potrivit NewsIn. Trei ani mai tirziu, Printesa Inimilor, cum avea sa fie botezata, sporeste simpatia oamenilor simpli in cadrul unei confesiuni televizate, eveniment rar intilnit. Diana rememoreaza ratacirile din ultimii ani, anorexia, ranile provocate voluntar, dar si tentativele de sinucidere. Dupa divort, finalizat la 28 august 1996, Diana isi pierde titlul de Alteta regala, dar se alege cu peste 25 de milioane de euro si cu hramul de printesa de Wales, data fiind casatoria ei cu Charles.
Ultima relatie a avut-o cu milionarul egiptean Dodi al-Fayed, fiul proprietarului de magazine Harrods, inceputa la sfirsitul anului 1996. Legatura lor a devenit mai serioasa in 1997, cind Diana a petrecut o vacanta in Mediterana cu egipteanul, cu paparazzi permanent pe urmele lor. De altfel, tot fotografii in cautare de senzatii s-au aflat in spatele mortii celor doi, in accidentul de masina de acum zece ani.
Incepind cu mijlocul anilor ’80, la citiva ani dupa casatoria cu Charles, Lady Di s-a remarcat prin actiunile sale caritabile. Varii organizatii umanitare au ajuns sub patronatul ei, activitatile in aceasta directie intensificindu-se mai ales dupa divort. Ajutata de statutul sau social, Diana s-a alaturat campaniei impotriva minelor antipersonal, cauza care a cistigat Premiul Nobel in 1997, in semn de tribut, si a impus semnarea unui Tratat international de interzicere a minelor antipersonal, dar a si militat pentru diminuarea discriminarii bolnavilor de SIDA. Pozele cu Diana traversind un teren minat echipata in vesta antiglont si cu o casca balistica pe cap au strabatut lumea. In aprilie 1987, printesa de Wales a fost una dintre primele celebritati fotografiate atingind o persoana infectata cu HIV. Lady Di a onorat spitalele chiar si cu vizite clandestine, ferite de ochii presei.
Anchete, verdicte si teorii ale conspiratiei
Implicata intr-o noua poveste de dragoste cu miliardarul musulman Dodi al-Fayed, Printesa Inimilor se afla, pe 30 august 1997, intr-o vizita privata la Paris. O mina de paparazzi „bine informati“, cum ii numeste AP, au profitat de faptul ca Diana nu beneficia de protectie oficiala si nu au scapat din ochi celebrul cuplu despre care presa mondena scria la acea data ca urma sa se casatoreasca.
Dupa ce au luat masa intr-un apartament din hotelul Ritz, detinut de tatal lui Dodi, cei doi au pus la cale o stratagema pentru a evita fotografii, pe traseul spre casa miliardarului. Astfel, cu putin dupa miezul noptii, soferul obisnuit al lui Dodi a parasit hotelul la bordul unui Mercedes 600. Reprezentantii presei l-au urmat, dindu-i astfel timp printesei sa se strecoare in Mercedesul 280, condus de Henri Paul, al doilea sofer al lui Dodi, care fusese rechemat la serviciu din timpul liber. Ulterior, s-a dovedit ca Henri Paul s-a urcat la volan sub influenta alcoolului si a antidepresivelor.
„Nu ma puteti prinde“, le-ar fi spus Henri Paul fotografilor, care au inteles rapid strategia cuplului si au urmarit automobilul. In Place de Concorde, soferul a ignorat un semafor, a intrat intr-un tunel cu o viteza de aproape 180 km/h, a pierdut controlul masinii si s-a lovit de un stilp. Henri Paul a murit pe loc, Dodi, imediat dupa sosirea ambulantelor, iar Diana a incetat sa mai respire la citeva ore, la spital. Singurul supravietuitor este Trevor Rees-Jones, garda de corp a lui Dodi, care insa nu-si mai aminteste nimic despre accident.
Moartea celor trei pasageri a fost urmata de un lung sir de anchete al caror deznodamint este inca asteptat. La doua zile dupa decesul printesei, judecatorul Herve Stephan a demarat o investigatie, iar paralel tatal lui Dodi, Mohamed al-Fayed, a lansat o procedura civila. Zece fotografi au fost pusi sub acuzare, insa, in urma analizelor de singe ale soferului, acestia au fost scosi din culpa. Instanta a decis ca vina ii apartine in exclusivitate lui Henri Paul, insa Al-Fayed a facut apel. Atit Al-Fayed, cit si presa au speculat ca Diana ar fi fost insarcinata cu Dodi, de religie musulman, lucru pe care familia regala nu l-ar fi acceptat.
Si politia britanica a declansat o investigatie in 2004, ale carei concluzii au fost facute publice doi ani mai tirziu si care excludeau posibilitatea unui complot. La inceputul acestui an, judecatorul Elizabeth Butler-Sloss a redeschis cazul, insa a demisionat citeva luni mai tirziu din cauza lipsei de experienta in lucrul cu un juriu. Desi in luna mai avocatii lui Al-Fayed au cerut ca insasi regina sa fie interogata, in iulie 2007, instanta a refuzat solicitarea.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sesizata de Al-Fayed in 2002, va da propriul verdict in toamna acestui an. Disparitia printesei a dat insa nastere si unor ipoteze mai mult sau mai putin credibile, cum ar fi aceea ca Diana si Dodi si-ar fi inscenat moartea sau ca aceasta ar fi fost ucisa de industriasii afectati de campaniile sale umanitare.
https://acasa.ro
165
60
