La peste 60 de ani de la caderea regimului nazist, Germania este pusa intr-o situatie dificila de victime ale acestuia din Italia si Grecia care cer indemnizatii , caz care ar putea ajunge la Curtea Internationala de Justitie , transmite AFP.
Intr-unul dintre ele, Curtea italiana a apreciat ca munca fortata la care au fost obligati prizonierii italieni in timpul nazismului a fost o "crima impotriva umanitatii" si ca Germania nu poate invoca imunitatea de stat pentru a evita sa plateasca despagubiri acestor "sclavi ai lui Hitler". Iar aceasta, cu toate ca este vorba despre prizonieri de razboi, in mod normal exclusi de la despagubiri.
Berlinul a anuntat vineri ca va studia decizia instantei italiene si ca isi rezerva posibilitatea unei actiuni in justitie impotriva Italiei.
Potrivit cotidianului Sueddeutsche Zeitung, optiunea unei plangeri la Curtea Internationala de Justitie de la Haga este luata in calcul si Germania crede in sansele sale de castig, in timp ce avocatul italian al celor 12 reclamanti vrea cate 100 de milioane de euro pentru fiecare victima.
Curtea de Casatie italiana s-a pronuntat miercuri impotriva Germaniei in inca un dosar, la fel de incomod pentru Berlin, care se refera la revendicari ale supravietuitorilor unuia dintre cele grave masacre comise in Grecia in timpul nazismului, masacrul de la Distomo. In 10 iunie 1944, o coloana a SS-ului a ucis 218 sateni, printre care multi copii, si a ars acest sat din apropiere de Delphes.
Un tribunal grec a condamnat in 1997 Germania la plata a circa 9,5 miliarde de drahme (28,6 milioane de euro) catre doua familii din Distomo, dar Curtea Suprema elena a dat inapoi in 2002, declinandu-si competenta in acest caz. Victimele din Grecia s-au indreptat atunci spre Germania, mergand pana la Curtea Federala Germana si Curtea Constitutionala, insa fara succes.
Apoi, bazandu-se pe dreptul european, au incercat sa determine o instanta italiana sa puna sechestru pe bunuri imobiliare germane. Justitia italiana a deschis calea spre aceasta in 2007, dar Germania s-a adresat Curtii de Casatie italiene, care a acordat miercuri castig de cauza reclamantilor.
Afacerea Distomo a provocat deja dificultati diplomatice intre Germania si Grecia, tensiunile risca sa creasca, apreciaza Sueddeutsche Zeitung.
"Suntem in contact cu Guvernul italian in acest dosar", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului german de Externe Martin Jaeger. Potrivit lui, dreptul international nu permite confiscarea de bunuri apartinand statelor straine.
Germania refuza sa plateasca despagubirile, considerand chestiunea victimelor naziste reglata prin acorduri bilaterale, cu Grecia in 1960 si cu Italia in 1961. Jaeger a reamintit ca 40 de milioane de marci germane (70 de euro in prezent) au fost platiti atunci Italiei. In plus, 1,89 milioane de euro au fost platiti incepand din 2000 unui numar de 3.395 de italieni de catre Fundatia de indemnizare a victimelor muncii fortate.
Germania a platit "considerabil in ultimele decenii", a spus Jaeger. "Trebuie sa respectam principiul imunitatii statelor, altfel consecintele sunt imprevizibile", a spus el.
In aceeasi idee, Sueddeutsche Zeitung subliniaza ca algerienii ar putea cere despagubiri Frantei, supravietuitorii bombardamentului de la Dresda Marii Britanii, iar Serbia "nu ar mai avea viitor", avand in vedere cat de multe ar fi cererile.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
