In cazul acestei situatii sumbre, centrul Bucurestiului ar deveni un maldar de moloz. Dar si alte cladiri, din restul Capitalei ar fi puse la pamant, iar multe alte blocuri ar fi grav afectate.
Autoritatile stau nepasatoare si amana consolidarea blocurilor care se afla in pericol de risc seismic. In doi ani, doar 35 de cladiri cu risc seismic (din 361 aflate in categoria 1 de risc) au beneficiat de o expertiza tehnica, iar in ultimii sapte ani, doar 153 de cladiri au fost expertizate.
Cea mai recenta harta a riscurilor seismice a fost actualizata in urma cu doua luni si ne arata un scenariu sumbru. Centrul Capitalei ar disparea de pe fata pamantului, iar sute de blocuri ar fi grav afectate.
Asociatia pentru Refucerea Riscului Seismic a pus la dispozitie cea mai recenta harta a culnerabilitatilor seismice din Bucuresti. Numeroase zone din oras se afla in risc de izolare dupa producerea unui cutremur, echipele de salvare neavand pe unde sa inainteze.
Informatiile despre cele mai vulnerabile cladiri din Bucuresti in caz de cutremur sunt disponibile pe platforma Dupacutremur.ro, realizata in colaborare cu voluntarii de la Geospatial.ro.
Urmari dezastruoase pentru Bucuresteni, in cazul unui cutremur major
Concluziile trase de specialisti sunt dezolante, iar tragedia din Turcia s-ar putea repeta. Scenariul la care au ajuns specialistii este urmatorul:
- 438 de strazi vor fi in risc de blocaj din cauza daramaturilor, pe o lungime totala de 25 km;
- arie totala de 15 ori suprafata Parcului Cismigiu ar fi acoperita de daramaturi;
- lungime totala de 25 de km de segmente de drum ar putea fi blocate
- sute de blocuri ar putea fi puse la pamant
„Toate cladirile se proiecteaza (si analizeaza) luand in calcul valorile de varf preconizate ale acceleratiilor terenului induse de un cutremur cu un anumit interval mediu de recurenta. In prezent, (conform codului P100-1/2013) cladirile sunt proiectate si analizate considerand un cutremur care, statistic, se petrece o data la 225 de ani (si care are 20% sanse sa se petreaca pe durata vietii unei cladiri - 50 de ani). Valoarea de varf a acceleratiei terenului generata de acest cutremur este, pentru Bucuresti, 0.30g Pentru comparatie, cutremurul din 4 martie 1977 a generat acceleratii laterale de maxim 0.21g, deci cu 30% mai mici, scrie
Cu toate acestea, insa, majoritatea covarsitoare (peste 95%) a cladirilor incluse in harta au fost expertizate inainte de anul 2006. Pana in 2006, cutremurul avut in vedere la proiectarea si analizarea cladirilor era unul semnificativ mai mic decat in prezent - unul care ar fi generat o valoare de varf a acceleratiei terenului de 0.20g.
Asadar, cutremurul major luat in considerare la analizarea majoritatii cladirilor din baza de date este unul similar cu cel din 4 martie 1977”, spun expertii.
"Pe harta sunt marcate toate cladirile despre care stim ca sunt foarte vulnerabile (RS I, U1, U2, U3, RS II) si care isi pot pierde stabilitatea odata cu urmatorul cutremur major. Nimeni nu poate prezice cum se vor comporta toate aceste cladiri.
Categoriile U1, U2, U3 reprezintă imobile expertizate tehnic, încadrate în categorii de urgență în ordinea priorității pentru consolidare, conform normelor vechi din anii 1990. U1, U2 și U3 corespund azi RS I din punct de vedere al calculului structural. Vezi aici comparația.”
Harta intocmita de specialistii asociatiei este disponibila AICI.
