Dupa discutiile cu oficialii europeni si cu liderii statelor membre, delegatia romana s-a declarat increzatoare intr-un raport pozitiv in mai privind aderarea Romaniei in 2007, acceptind in schimb o eventuala monitorizare a reformelor de catre Bruxelles. Presedintele Traian Basescu a explicat situatia: Avind in vedere experientele cu primele zece state (n. red. - ultimele tari care au aderat in 2004), exista tentatia ca dupa decizia de aderare in 2007 sa se mentina un procedeu de supraveghere.
Sintem foarte constienti ca, desi institutiile statului au inceput sa functioneze, nimeni nu poate spune ca, dupa 15 ani in care nu am fost credibili, dintr-o data sa avem pretentia sa devenim credibili pe functionarea institutiilor statului in ceea ce priveste lupta anticoruptie. Romania trebuie sa vina in intimpinarea acestei idei, sa n-o refuze, dimpotriva, sa spuna cu toata deschiderea: ramineti, priviti, supravegheati si informati statele membre despre progresele facute. Aici trebuie sa fim absolut de acord cu neincrederea care se manifesta daca nu cumva institutiile statului roman vor face pasi inapoi dupa ce Romania va primi verde pentru 1 ianuarie 2007, a declarat ieri presedintele Traian Basescu la conferinta de presa din incheierea summitului UE.
Corectat de premier, care a sustinut ca nu e decisa o monitorizare pe un anumit domeniu, Basescu a nuantat: La nivelul Comisiei se discuta despre o eventuala monitorizare si am fost intrebati, dar nimeni nu a luat nici o decizie. ()
Cred ca o pozitie deschisa a Romaniei este de natura sa dea incredere statelor membre ca Romania este angajata serios si nu vrea sa aiba un limbaj dublu: unul pina la integrare si altul dupa adoptarea deciziei de integrare.
Decizie incompleta in iunie
Sintem destul de siguri ca raportul din mai va fi unul pozitiv, dar va trebui sa vedem daca va fi indeajuns de pozitiv, altminteri vom lua decizia finala dupa raportul din noiembrie. Analizam criteriile de aderare mai atent decit la celelalte zece noi state membre, pentru ca atmosfera generala s-a schimbat, nu doar in Olanda, dar si in Franta, Germania sau Belgia, ne-a declarat purtatorul de cuvint al delegatiei olandeze, Herman van Gelderen.
Cum va functiona mecanismul de monitorizare
Scenariul cel mai probabil la summitul din iunie se prefigureaza a fi o decizie da, in principiu 2007, daca pina la raportul din noiembrie intirzierile pe agricultura, sistemul fiscal si absorbtia de fonduri sint redresate si daca in lupta anticoruptie sint obtinute rezultate palpabile. In cazul in care raportul din noiembrie va mai consemna intirzieri, Comisia va continua monitorizarea dupa 2007, pentru a asigura ca reformele sint ireversibile si ca lupta anticoruptie duce la verdicte reale.
Erorile de procedura in instrumentarea cazurilor de coruptie sint un motiv de ingrijorare pentru Bruxelles, mai ales daca exista suspiciuni ca acestea nu sint dovada lipsei de profesionalism, ci sint intentionat facute pentru a bloca judecarea cazului.
Problemele din Bulgaria in reforma Justitiei si combaterea crimei organizate indica si ele o solutie de monitorizare mai stricta, clauza pe Justitie si Afaceri Interne fiind destul de ineficienta - nerecunoasterea sentintelor in UE. Cum si atmosfera generala in statele membre referitoare la extindere si la problema coruptiei din Romania si Bulgaria este destul de negativa, mecanismul de monitorizare cuplat cu eventuala blocare a fondurilor pare a fi solutia de compromis pentru aderarea celor doua state. Iar oficialii romani par a fi de acord, chiar daca vor fi nevoiti sa raporteze la Bruxelles din sase in sase luni, pe o perioada de maximum trei ani, si sa fie tinuti din scurt de Comisia Europeana.
Austria il faulteaza pe Olli Rehn
Iritat ca nu a fost invitat la intilnirea ministrilor de Externe de joi seara, la care s-a discutat despre viitorul Uniunii Europene, dar nu despre extinderea UE, comisarul european Olli Rehn a declarat: Nu ma deranjeaza acest lucru, pot spune doar ca imi va placea in continuare orchestra filarmonica din Viena. El a facut aluzie la presedintia austriaca a UE, care stabileste ordinea de zi a reuniunilor. Unii se asteptau ca ministrii de Externe sa discute despre extindere cu ocazia acestei reuniuni, dar se pare ca nu se va intimpla asa, a precizat Rehn. Explicatia oficiala a presedintiei austriece a fost ca la rang de ministri de Externe trebuia sa fie prezenta Benita Ferrero-Waldner, comisar european pentru Politica de Vecinatate, care a si participat la intilnire. Waldner a fost ministru de Externe al Austriei inainte de a deveni comisar. Neoficial, insa, gafa austriaca a fost interpretata ca un semnal anti-extindere, cunoscuta fiind atitudinea oficialilor austrieci si germani de a pune accentul pe consolidarea Uniunii, nu pe extinderea ei. Presedintia austriaca este cea mai slaba pe care a avut-o Uniunea vreodata. Multi isi aduc aminte de imperiul austro-ungar si de cum se gestionau si pe atunci lucrurile, ne-a declarat un oficial din Comisia Europeana. A fost o intilnire informala, nu s-a discutat despre extindere, ci despre granitele Uniunii, ne-a declarat ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu.
