Iliescu a fost ajutat de politistii-benzinari

Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kövesi, pune o armata de procurori sa solutioneze rapid dosarele revolutiei si mineriadei. “Dosarele mineriadei si revolutiei constituie o prioritate a Parchetului General. Astept sa vad motivarea Curtii Constitutionale si publicarea acesteia in Monitorul Oficial", a declarat ieri procurorul general, Laura Codruta Kövesi, dupa ce Curtea Constitutionala a admis o exceptie ce are drept consecinta transferul dosarelor in care e invinuit ion iliescu de la procurorii militari la cei civili. Ea a adaugat ca va constitui o echipa de procurori care va lucra strict la aceste cazuri si care va fi degrevata de orice alte sarcini. Procurorul general a dispus miercuri inventarierea dosarelor in care sint implicati atit militari, cit si civili, in urma deciziei Curtii Constitutionale, care a stabilit ca este neconstitutional ca magistratii militari sa instrumenteze cazuri in care sint implicati si civili. “Acest inventar trebuie finalizat pina la publicarea in Monitorul Oficial a deciziei de miercuri a Curtii Constitutionale", a declarat procurorul Robert Cazanciuc, purtator de cuvint al Parchetului de pe linga ënalta Curte de Casatie si Justitie. O parte a acestor dosare ar putea ramine pe mai departe in sarcina procurorilor militari, afirma sursa citata. Este vorba de posibilitatea de a disjunge cauzele, in asa fel incit militarii implicati in reprimarea revolutiei si in mineriade sa fie anchetati in continuare de Sectia Parchetele Militare. Sectia militara a Parchetului General are in lucru aproximativ 100 de dosare in care sint anchetati si civili alaturi de militari, adica circa 90% din numarul total al cauzelor aflate in lucru. Pina la publicarea in Monitorul Oficial a deciziei de miercuri a Curtii Constitutionale, dosarele cu militari si civili vor fi instrumentate in continuare de procurorii militari. Cazul prezentat miercuri Curtii Constitutionale, in urma caruia a fost admisa exceptia prin care procurorii militari nu mai pot ancheta civili, este cel al politistilor de la Sectia 5 din Bucuresti, invinuiti de trafic de benzina. Dosarul a fost sustinut de doi avocati, Sorin Cus si Vasile Pantea (fost procuror militar). Ambii reprezinta politisti din Sectia 5, invinuiti ca au favorizat traficul de combustibil. Cus a declarat pentru Cotidianul ca a folosit doua tipuri de argumente. In primul rind, el a invocat o decizie CEDO prin care statul roman a fost condamnat pentru ca un civil a fost anchetat, judecat si condamnat de magistrati militari. “Procurorii militari au o tripla subordonare: fata de ministrul Justitiei, care-i numeste in functie, fata de procurorul general, in subordinea caruia se afla, si fata de Ministerul Apararii, care-i avanseaza sau nu in grad, deci decide asupra veniturilor acestora", explica Sorin Cus motivele pentru care obiectivitatea procurorilor militari ar putea fi afectata. Conform Constitutiei, tratatele internationale semnate de Romania prevaleaza asupra legislatiei interne, iar deciziile CEDO, instanta recunoscuta de Romania, devin automat legi interne. Al doilea argument folosit de Cus este intemeiat pe Constitutia Romaniei , mai precis pe articolul care statueaza egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii. El a spus ca nici un civil nu poate fi anchetat de procurori militari doar cu motivatia ca un alt invinuit in acelasi dosar este militar. Curtea Constitutionala a votat in unanimitate exceptia. Asociatia “21 Decembrie 1989" a reactionat ieri fata de exceptia admisa de Curtea Constitutionala. Doru Maries, liderul Asociatiei “21 Decembrie 1989", a depus ieri, la Parchetul General, un denunt penal impotriva judecatorului Ioan Vida , presedintele Curtii Constitutionale, pe care il acuza de uzurpare de calitati oficiale. Maries isi motiveaza actiunea prin aceea ca mandatul lui Vida, de trei ani, a expirat in 8 iunie 2007, deci sedinta din 20 iunie, prezidata de el, ar fi fost ilegala. “Ioan Vida a fost ales presedinte in 8 iunie 2004 si nu a fost reconfirmat, deci faptul ca a prezidat sedinta respectiva este ilegal", a explicat Doru Maries. Potrivit legii de organizare a Curtii Constitutionale, plenul Curtii isi alege presedintele o data la trei ani. Alegerea se face dupa ce toti membrii sint confirmati in functie, dupa depunerea juramintului in fata presedintelui Romaniei. Ruxandra Sabareanu, secretarul general al Curtii Constitutionale, a declarat pentru Cotidianul ca liderul Asociatiei “21 Decembrie 1989" s-a aflat in eroare cind a apreciat ca mandatul lui Vida s-a incheiat. “Presedintele Curtii este in exercitiu pina in 13 iulie 2007, cind depun juramintul cei trei judecatori numiti anul acesta", a spus Sabareanu. Ea a explicat de unde provine diferenta. Potrivit legii, o treime din cei noua judecatori ai Curtii sint reinnoiti o data la trei ani. In 1998, atit fostul presedinte Emil Constantinescu, cit si Senatul au intirziat sa-i numeasca pe judecatori, astfel incit, in acel an, cei trei au depus juramintul abia in 13 iulie. Ca atare, o data la noua ani, innoirea Curtii este intirziata, deci si mandatul presedintelui se prelungeste in consecinta.