Hanul "Gabroveni", focar de infecţie în inima Capitalei

Intenţia primarului general, Adriean Videanu, de a transforma Hanul "Gabroveni" în centrul cultural european al Bucureştiului se bucură, "pe termen lung", de susţinerea arhitecţilor care văd în "Gabroveni"... nobleţe şi istorie. În condiţiile în care autorităţile se bat cu pumnul în piept că "există proiecte" de readucere la viaţă a clădirii, declaraţiile cu care ies "la rampă" par cel puţin amuzante, în necunoştinţă de cauză. Pe amplasamentul clădirii istorice zac "nederanjate" maldăre de gunoaie, mişună cainii nimănui, urinează aurolacii pribegiţi prin zonă. Unii chiar îţi aduc fetiţe la produs, pentru partide de sex, ferite de privirile indiscrete de zidurile de patrimoniu. "Este foarte bine să se amenajeze Gabroveni ca centru cultural zonal", este părerea coordonatorului proiectului " Centrul Istoric al Capitalei", arhitectul Cătălin Cazacu. Preşedintele Uniunii Arhitecţilor din Romania (UAR), Peter Derer, consideră că "arhitectura hanului îl recomandă pentru un centru cultural... balcanic. Asta datorită faptului că numele "Gabroveni" provine de la comercianţii bulgari veniţi tocmai din Gabrovo. "Acest han a fost locuit de revoluţionari balcanici", mai spune Derer. Preşedinte al Comisiei de Cultură a CGMB, Romeo Pop a arătat că "hanul este primul pilon cultural din centrul istoric restaurat". Ministerul Culturii a invocat "situaţia juridică incertă", din cauza revendicărilor din zonă, şi astfel au oprit lucrările de consolidare. "Pe site-ul Primăriei Generale, imobilul nu figurează că ar fi revendicat", a spus Romeo Pop. "Clădirea este retrocedată şi trebuie ajuns la un acord între primărie şi proprietar", este părerea preşedintelui UAR. Acesta ştie că "administraţia publică, ICRAL, care a creat condiţii mizerabile de locuit, este vinovată de starea jalnică în care se află acest loc". Sex oral după "parapetul" Gabroveni Cateva cioturi de monument istoric servesc azi doar ca adăpost pentru maidanezii ce se perindă prin centrul oraşului. Aurolacii au fost de mult "ridicaţi" de acolo, dar, cand sunt în trecere, nu uită... de unde au plecat. Cu toate că în zonă sunt mobilizaţi gardieni publici, "golanii" îşi găsesc răgaz suficient pentru partide de amor contra cost. "Vezi cum intră aici cu cate o femeie după ei şi ies după mult timp. Nu cred că dorm aici, dar, dacă mergi la femei, ăsta e locul în care intri la cameră. Cateodată, înainte să intri, mai vine unu şi se postează în faţă şi îţi cere bani ca să te lase să intri. Cred că este peşte de-al lor...", spune un comerciant, cunoscător al zonei şi al moravurilor ei. Clădirea, construită în 1739, a reuşit să rămană în picioare în timpul regimului comunist. Imediat după revoluţie, guvernul a decis concesionarea clădirii unor societăţi comerciale, care ar fi trebuit să prezinte şi un plan de reabilitare . Acest lucru nu s-a întamplat, iar în 1997 a început o bătălie în instanţă între concesionari şi primărie, municipalitatea obţinand, doi ani mai tarziu, evacuarea imobilului.