Social

Guvernul vrea sa ia serviciilor secrete ascultarea telefoanelor

SPP si STS vor deveni directii in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si, respectiv, Ministerului Comunicatiilor, Comunitatea Nationala de Informatii va functiona sub control parlamentar, iar noii sefi ai SRI si SIE trebuie sa fie persoane care nu au facut niciodata parte din structuri militare sau au fost ofiteri acoperiti. Aceste prevederi figureaza in pachetul legilor sigurantei, care contine cinci acte normative si care a fost prezentat, ieri, la Guvern, de catre secretarul general al Executivului Radu Stroe si de catre Marius Oprea , consilier al premierului. Cei doi au insistat ca pachetul de legi, aflat acum la avizarea ministerelor, a mers pe scheletul celui venit de la Palatul Cotroceni, dar ca s-a renuntat la prevederile care acordau puteri sporite serviciilor secrete. "Au fost pastrate foarte putine elemente din setul initial, disparand prevederile care incalcau flagrant drepturile omului", a spus Oprea, adaugand ca, la votul pachetului in Parlament, se va vedea cine sprijina democratia si cine apara "linia dura, de forta", reprezentata de proiectele Presedintiei. Autoritate speciala pentru interceptarea convorbirilor telefonice Pentru a elimina orice fel de suspiciuni cu privire la felul in care sunt interceptate convorbirile telefonice, Guvernul vrea sa infiinteze o autoritate speciala, aflata in subordinea Parlamentului. "Speram ca, pana la sfarsitul anului, sa initiem proiectul de lege privind o autoritate de interceptare a telefoanelor si de inregistrare. Aceasta urmeaza sa fie sub coordonarea Parlamentului si nu va avea nicio legatura cu serviciile secrete sau cu politia", a spus Radu Stroe. El a precizat ca viitoarea autoritate va putea sa efectueze interceptarea�convorbirilor telefonice si alte inregistrari, numai�in baza unui mandat emis de judecator. De asemenea, la finalizarea operatiunii de ascultare-inregistrare, operatorii trebuie sa prezinte documentatia necesara care sa ateste ca nu s-au depasit limitele impuse de autoritatea judecatoreasca. "Astfel, nu va exista niciun fel de ingerinta sau de influenta din partea cuiva", a mai spus Stroe. Fosta "Doi s'un sfert" nu are atributii in siguranta nationala Legea privind informatiile si contrainformatiile stabileste ca sunt autoritati informative SRI, SIE si Directia Generala de Informatii a Apararii. SPP se transforma in Directia de Protectie si Paza, iar STS - in Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Proiectul nu face nici o referire la Directia Generala de Informatii si Protectie Interna - fosta "Doi s'un sfert" - din cadrul MI, marginindu-se sa precizeze ca atat MI, cat si Administratia Nationala a Penitenciarelor pot avea "departamente informative si de protectie", fara competente in domeniul sigurantei Romaniei. Actul normativ interzice finantarea activitatilor de informatii si contrainformatii din alte surse decat bugetul de stat. CNI raporteaza Parlamentului Comunitatea Nationala de Informatii (CNI), care functioneaza in prezent sub umbrela Palatului Cotroceni, este trecuta sub control parlamentar, pentru ea fiind infiintata o comisie speciala a Legislativului. Directorul CNI, care va fi numit de seful statului, va fi obligat sa prezinte un raport anual in Parlament. Creste controlul civil asupra SIE si SRI, parlamentarii avand dreptul sa ceara o multime de date despre activitatea celor doua servicii si despre felul in care ele respecta Constitutia sau cheltuiesc banii de la buget. Comisiile parlamentare vor stabili si regulamentele de functionare ale celor doua servicii si chiar dimensiunea personalului acestora. Fara ofiteri acoperiti in presa, sindicate si partide Conform proiectului legii informatiilor si contrainformatiilor, serviciile secrete nu pot avea agenti acoperiti sau colaboratori in presa, sindicate, partide, biserica si in domeniul puterii legislative, judecatoresti sau executive. Conform lui Marius Oprea, agenti acoperiti sau colaboratorii SRI si SIE din aceste zone "vor ramane fara job" dupa adoptarea acestei legi. Proiectul stabileste ca ofiterii de informatii pot efectua acte premergatoare urmarii penale, sub supravegherea procurorului, numai in caz de terorism, trafic de arme, de persoane sau de droguri, atunci cand acestea sunt surse de venit pentru terorism.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea