Funcţionarii din Sănătate se transformă în detectivi

Funcţionarii Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se transformă în detectivi , care au rolul de a-i prinde pe cei cu restanţe la plata asigurărilor. Stimulentul pentru munca bine făcută este o indemnizaţie lunară ce ajunge la trei salarii de bază. Legea reformei în sănătate prevede că personalul caselor de asigurări, al Ministerului Sănătăţii şi al autorităţilor de sănătate publică poate primi stimulente , din sumele încasate pin executarea silită a datornicilor la fondul de sănătate. Un ordin semnat de ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi de preşedintele CNAS, Cristian Vlădescu, stabileşte modalităţile concrete prin care pot fi acordate aceste stimulente. Condiţia esenţială pentru acordarea banilor este ca funcţionarii să lucreze în structurile care administrează, monitorizează şi gestionează bugetele, iar aprobarea nominală a persoanelor care primesc stimulente este făcută de ministrul sănătăţii sau de preşedintele CNAS. Printre alte criterii după care se acordă banii sunt "creativitatea, puterea de sinteză şi loialitatea faţă de instituţie" sau "conduita în timpul serviciului". Statul execută silit statul Cuantumul lunar al stimulentelor individuale poate fi cel mult trei salarii de bază pentru personalul de specialitate şi cel mult un salariu de bază pentru ceilalţi angajaţi. Acest ordin este însă contestat de medici, care consideră că sunt păcăliţi. "Noi ne chinuim să obţinem o majorare a veniturilor medicilor de 10 la sută, iar funcţionarii din MS şi CNAS primesc dintr-odată 300 la sută. În loc ca medicii şi personalul mediu din sistemul sanitar să fie susţinuţi, ministrul şi preşedintele CNAS dau măriri funcţionarilor", consideră dr Dan Pereţianu, preşedintele Sindicatului medicilor. Acesta mai spune că salarii mari vor primi şi directorii, nu numai cei care execută silit, iar un director care caştigă 3.000 de lei pe lună poate ajunge la un venit triplu, de 9.000 de lei. "Ne aşteptăm ca aceia care lucrează direct pentru recuperări să fie mai avantajaţi. Interesant este că rău-platnicii sunt marile companii de stat , iar salariaţii CNAS şi MS tot ai statului sunt", ne-a mai spus dr Pereţianu.