Fata intunecata a socialismului chinez ameninta Occidentul

In ultimul deceniu, China a devenit principalul punct de atractie al investitiilor straine, care s-au dublat fata de anii ’90, iar Beijingul a ajuns sa detina o rezerva valutara de 1.000 de miliarde de dolari. In 2006, aproape jumatate dintre sefii statelor lumii au vizitat China, iar oficialii chinezi au vizitat doua treimi dintre statele membre ONU. Totodata, vulnerabilitatea Chinei in cazul unei recesiuni sau al unor atacuri teroriste este limitata de o dependenta mai mica fata de capitalul strain decit a unor state precum Coreea de Sud, Singapore sau Taiwan. Insa economia cade victima capitalismului chinez, caracterizat prin acumularea averilor ilicite si a puterii politice. Nemultumiri sociale Estimarile facute de Banca Mondiala arata ca discrepantele dintre veniturile chinezilor au crescut cu 50% in ultimii 25 de ani, iar 1% dintre chinezi au ajuns sa detina 60% din venituri. Cheltuielile bugetare pentru educatie si sanatate in mediul rural au scazut cu 20% in ultimii zece ani, iar taranii sint nevoiti sa suporte 78% din cheltuielile educatiei. Situatia explica cele aproape zece milioane de cazuri de infectie cu HIV, si cele 10 procente din populatie care sufera de hepatita, precum si previziunile sumbre privind izbucnirea unor epidemii. In 2005 s-au produs 80.000 de revolte in mediul rural, soldate cu zeci de morti, insa media controlate de guvern au ascuns represiunile, iar regimul de la Beijing si-a atras sprijinul clasei de mijloc din marile orase. Echilibristica politica Congresul al 17-lea al Partidului Comunist Chinez (PCC) poate genera instabilitate, in cazul in care nu-l va accepta pe succesorul actualului presedinte, Hu Jintao. Desi acesta se afla doar la sfirsitul primului mandat de 5 ani, pozitia sa incepe sa fie subminata din interior de cei care doresc ca Hu sa renunte la cumulul de functii, care il face presedinte, secretar general al partidului si comandant al fortelor armate. In PCC a inceput concurenta intre curentul celor care doresc aplicarea reformelor capitaliste si al celor ce urmaresc crearea unei „societati socialiste armonioase“, cu acelasi scop, de a distribui beneficiile cresterii economice. Pe acest fond, o criza interna majora, precum o catastrofa ecologica sau un atentat terorist in timpul Olimpiadei din 2008, poate reduce controlul partidului asupa media si poate submina autoritatea regimului. Capcana nationalismului Cresterea economica insotita de investitiile straine au erodat ideologia PCC, obligindu-l sa apeleze la nationalism ca sursa de legitimare , atit sub forma sentimentului antijaponez, cit si sub forma sa antioccidentala. Autoritatile chineze au fost alarmate de amploarea protestelor antioccidentale ce au urmat bombardarii accidentale, in 1999, a ambasadei chineze de la Belgrad, coliziunii dintre un avion de vinatoare chinez si un aparat de recunoastere al SUA, in 2001, sau chiar dupa refuzul Occidentului de a oferi Chinei organizarea Jocurilor Olimpice din 2004. Nationalismul poate deveni o capcana in China, arata „Foreign Policy“, liderii chinezi trebuind sa adopte atitudini tot mai dure fata de guvernele straine, pentru a satisface orgoliul cetatenilor. Putere nucleara si cu o armata de 35 de milioane de soldati, Beijingul poate deveni un pericol mondial major daca va cadea prada nationalismului.