Exodul creierelor, o pierdere nationala

“Nu este o tema peste care sa trecem cu usurinta, dimpotriva as spune. Cred ca aceasta teama, a migratiei creierelor romanesti, ar trebui sa faca obiectul unui punct separat in cadrul strategiei postaderare a Romaniei, invocand o dubla necesitate de maximizare a sprijinului pentru accesul romanilor in institutele straine de invatamant superior si valorificarea in tara a pregatirii obtinute in universitatile straine”, spune consilierul Vass, din al carei studiu va vom prezenta cele mai importante date. Prea putini absolventi cu studii superioare Daca ne raportam la Uniunea Europeana sau Statele Unite ale Americii, categoric ca avem prea putini absolventi cu studii superioare. Este vorba de doua cauze mai vechi, anume suma alocata pentru un student din Produsul Intern Brut, care este mult mai mica fata de cat ar fi nevoie, precum si calitatea scazuta a actului educational, Romania neavand nici o universitate clasata in top 500. Celor doua cauze i s-a adaugat, odata cu integrarea tarii noastre in UE, si riscul cresterii studentilor romani performanti care migreaza catre sistemele occidentale de educatie si, la final, nu se mai intorc acasa. Teama de a pleca elita nu este insa una care a aparut imediat dupa aderare, ci s-a accentuat cu fiecare an. Cu atat mai mult acum riscul este mai mare, avand in vedere ca aderarea ne-a adus conditii similare cu cetatenii celorlalte state membre ale UE privind accesul la educatie. Cu toate acestea, romanii inca nu se inghesuie sa studieze in strainatate, iar cei care o fac nu prea se mai intorc. Potrivit previziunilor Bancii Mondiale, abia 12% dintre romanii care se intorc din strainatate vin cu o diploma universitara, fiind cu mult in urma altor tari est-europene. SUA, in topul atragerii elitelor Datele statistice arata clar ca in privinta creierelor, deci a atragerii acestora, vorbim doar de zece tari la nivelul intregii lumi, pentru ca acestea capteaza peste 75% din varfuri. Categoric, Statele Unite ale Americii continua sa ocupe prima pozitie (22% din studentii internationali pe care ii gazduieste), desi inregistreaza o usoara tendinta de reducere fata de anii anteriori. Pe urmatoarele doua pozitii se situeaza Marea Britanie (11%) si Germania (10%). Urmeaza Franta (9%), Australia, Canada, Japonia (fiecare cu cate 4-6%), Federatia Rusa, Belgia si Spania (cu cate 1-3%). Faptul ca SUA ocupa prima pozitie nu trebuie sa surprinda, avand in vedere ca 17 universitati americane domina categoric topul Shanghai, fiind in primele 20 clasate, deci cele mai bune universitati din lume. Investitiile, cheia succesului Diferentele de standarde calitative au ca prima cauza investitiile, deci cat se aloca pentru a putea apoi cere. Fara a mai aminti de tara noastra, care stim ca are probleme cu alocatia bugetara pentru educatie, este totusi bine sa privim spre cele care au constientizat ca invatamantul este o investitie pe termen lung. Practic, daca se doresc rezultate, in prima etapa trebuie alocate fonduri importante, publice sau private, in functie de strategia tarii. De exemplu, in Coreea de Sud, SUA sau Japonia fondurile private le depasesc pe cele publice, in timp ce in Austria, Germania, Danemarca sau Norvegia este exect invers, ponderea acestora fiind de-a dreptul minora. 2% dintre studentii europeni, la facultate in alta tara europeana Libera circulatie in spatiul Uniunii Europene se simte tot mai mult si in numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana decat cea careia-i apartine. Potrivit estimarilor EUROSTAT, numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana creste anual cu aproximativ 5%. Cu toata dinamica inregistrata, nu s-a putut depasi viteza cresterii numarului de studenti, in final vorbind doar de 2% din totalul studentilor care studiaza in alta tara europeana. Din punctul de vedere al nationalitatii studentilor, categoric ca pe primul loc, deci cei mai multi care au ales sa studieze in alta tara, sunt cipriotii si luxemburghezii, avand in vedere oferta redusa de la ei din tara. Alte date arata ca peste 10% dintre studentii maltezi au fost la facultate intr-o tara europeana, fiind urmati de greci, irlandezi, slovaci si bulgari, clar mai mobili decat restul natiilor europene (6-8%). La polul opus al dorintei de a merge la studii in strainatate se situeaza polonezii si englezii. Evident, nici romanii nu se ingramadesc sa studieze in afara. Daca acum zece ani eram clar peste bulgari, acum abia ajungem la 80% din fluxul vecinilor. Datele sunt valabile si atunci cand vorbim de numarul studentilor straini care vin la studii la noi sau la bulgari. Si aici, vecinii ne-au luat-o inainte, Bulgaria avand cu aproximativ 1.500 de studenti straini mai multi decat avem noi la universitatile din toata tara. Cehia si Ungaria se aliniaza la importul de inteligenta Daca vorbim de calitatea invatamantului superior, trebuie sa amintim ca Cehia si Ungaria incep sa fie tot mai performante, ceea ce se vede si in numarul de studenti straini pe care reusesc sa-i atraga. Astfel, universitatile din Cehia atrag anual 15.000 de studenti straini, iar cele din Ungaria - 13.000, ceea ce inseamna ca unul din 100 de studenti internationali alege o universitate din cele doua tari. Daca se face raportarea doar la mobilitatea studentilor europeni, atunci rezultatele sunt si mai bune, anume peste patru studenti la o suta. Ceea ce inseamna ca cele doua tari importa mai multa inteligenta decat exporta. Ca atractie universitara in zona, urmeaza Bulgaria si Polonia. Atractia nu este intamplatoare, ci este bazata pe faptul ca in clasamentul Shanghai al celor mai performante 500 de universitati din lume exista si din tarile respective, Romania fiind inca exclusa din respectivul top. Universitatile romanesti, aproape invizibile Desi mare parte din lumea academica romaneasca nu agreeaza topul Shanghai, fiind in dezacord vizavi de metodologia folosita, totusi nu se poate trece cu vederea peste evidente. Practic, nu se pot nesocoti urmatorii indicatori: • prea putini absolventi romani de studii superioare – unul din zece romani de peste 25 de ani, deci la jumatate din nivelul european si o treime fata de SUA • prea putini tineri romani care pleaca intr-o universitate straina – putin peste 1 la mie din romani, ceea ce inseamna de trei ori mai putin comparativ cu Bulgaria • numarul foarte redus de straini care vin la studii in Romania - 1.600 din tarile UE (fara ultimele doua admise), aproximativ 4.500 din Republica Moldova, majoritatea cu burse oferite de statul roman, si in jur de 3.400 din Israel, Tunisia, Grecia, Ucraina, India, Serbia si Muntenegru, Albania sau Bulgaria. Ghidul studentului, inexistent Daca in materie de informatii privind ofertele de studii in strainatate sa spunem ca autoritatile mai “misca”, in privinta celor care se refera la descrierea in detaliu a diverselor sisteme de educatie europene - un mare zero. De altfel, Ministerul Educatiei si Cercetarii nu are nici acum o baza de date reala si actualizata la zi privind ofertele de studii in strainatate, taxe de studii, costuri, cazare, cadrul legal etc. Practic, nu exista un ghid care sa-i ajute pe tinerii romani sa afle de acasa cum este in strainatate, ce conditii trebuie sa indeplineasca, nivelul taxelor de studii, cazarea, cadrul legal si alte informatii utile aplicantilor. Uitati de toti Si daca tinerii romani au reusit sa plece la studii in strainatate, este ca si cum ar fi emigrat. Pe nimeni in tara, excluzand familia si cativa prieteni, nu mai intereseaza soarta lor. “De pilda, de ce nu suntem in stare sa avem o casa a studentilor romani in Cité universitaire si in toate celelalte centre universitare de interes? Noroc cu Iorga, care a cumparat casele in care se afla acum Academia di Romania di Roma si Institutul de Studii Umaniste din Venetia. În rest, te cuprinde amarul la gandul ca studentul roman bursier devine, de obicei, o particula din teoria haosului, fara un cadru de sprijin institutionalizat. Nu intereseaza pe nimeni ce se intampla cu absolventii romani cu diplome universitare si postuniversitare de prestigiu. Cati dintre cei 23.000 de studenti romani in strainatate se intorc in tara? Cui ii pasa de evidenta cantitativa si calitativa a specializarilor acestora si a gradului de valorizare a acestor talente? Apeleaza cineva la acesti tineri? Nu pot sa nu ma gandesc la cele 40 la suta din posturi neocupate in invatamantul superior, pe care le pansam cu tinerii doctoranzi la zi - dar pe care nu ii platim, ci preferam rotatia lor - sau prin cumulul agresiv de ore. În definitiv, eliminarea slabiciunilor sistemului educational romanesc cand vine vorba de atragerea absolventilor romani din strainatate ar trebui sa inceapa cu monitorizarea lor. Estimarile mele au la baza date statistice oferite de OECD pentru mobilitatea studentilor internationali si de EUROSTAT pentru spatiul european, pentru ca nici MEdC si nici Institutul National de Statistica nu ne pot oferi informatii precise. Ce sa mai vorbim despre distributia lor tematica sau pe niveluri de pregatire. Dar ne plangem fara incetare de exodul creierelor. Ne plangem necontenit de lipsa acuta a profesionistilor in varii domenii. În realitate insa ii ignoram cu obstinenta si suficienta tocmai pe cei care ar putea face diferenta”, a conchis dna Vass.