Eroul roman de la Virginia Tech

Erou“ i-au spus studentii americani profesorului de origine romana, care si-a pierdut luni viata in atacul armat de la Universitatea Virginia Tech. Liviu Librescu, profesor de stiintele ingineriei si mecanice, se afla cu studentii sai intr-o sala de curs din sediul universitatii cind a avut loc cel de-al doilea atac de la Virginia Tech. Terorizati de impuscaturile care sunasera pina in acel moment, ei au baricadat usa salii de curs si au incercat sa se salveze iesind pe geam. „Inainte sa sar pe fereastra, m-am intors si m-am uitat la profesor, care ramasese in urma, probabil pentru a bloca usa. Fusese ucis“, povesteste Alec Calhoun, unul dintre ultimii studenti care au reusit sa scape. Autorul masacrului de la Virginia Tech este un student sud-coreean de 23 de ani, Cho Seung-Hui, care a deschis focul in plin, ucigind 32 de studenti si profesori, dupa care si-a tras un glont in cap. Profesorul erou Profesorul Liviu Librescu era un supravietuitor al Holocaustului. Parasise Romania in 1978, stabilindu-se mai intii in Israel si apoi in Statele Unite. Denumit „parintele petrochimiei“ in Romania, Librescu preda la Virginia Tech de 20 de ani, „fiind un profesor renumit la nivel mondial“, dupa cum relateaza cotidianul israelian „Yediot Aharanot“, adaugind ca „era profesorul cu cele mai multe lucrari publicate din istoria Universitatii Virginia Tech“. In Romania, el a obtinut un doctorat la Institutul de Mecanica a Fluidelor din cadrul Academiei de Stiinte din Romania. Atac in reprize Liviu Librescu nu era singurul roman de la Virginia Tech. Alti 20 de studenti si 5 profesori din Romania au scapat nevatamati din carnagiul petrecut la universitatea americana, potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Romania. Luni, campusul Universitatii Virginia Tech din oraselul Blackburg, Virginia, a fost scena a doua atacuri armate, soldate cu 33 de morti si cel putin 15 raniti. La ora 7.15 (14.15 ora locala a Romaniei), politia din Blacksburg a fost anuntata ca au fost auzite focuri de arma la un camin din campusul Universitatii Virginia Tech. Conform SkyNews, o studenta a universitatii, care locuia in caminul West Ambler Johnston, a fost ucisa de fostul ei iubit. Politia, care a calificat incidentul drept o disputa domestica izolata, a blocat accesul la camin, dar a permis desfasurarea normala a activitatilor in toate celelalte cladiri din campus. Doua ore mai tirziu insa, fortele de ordine au primit noi apeluri care anuntau un atac armat in cladirea Norris Hall, unde se desfasurau cursurile Facultatii de inginerie. Chiar daca studentii s-au baricadat in clase pentru a se feri de atacatorul inarmat, 32 de persoane si-au pierdut viata, printre care insusi autorul atacului, care si-a luat propria viata. Una dintre studentele care se afla in Norris Hall in timpul atacurilor il descrie pe atacator: „Un tinar cu aspect asiatic, imbracat oarecum ciudat, aproape ca un cercetas. Avea un tricou alb peste care isi pusese un soi de vesta antiglont“. In cele mai recente declaratii ale sale, rectorul Virginia Tech, Charles Steger, confirma ca atacatorul este un student de origine coreeana, pe nume Cho Seung-Hui. Armele, nu asiaticii Tragedia a relansat dezbaterea despre posesia armelor in Statele Unite, cu atit mai mult cu cit Virginia este unul dintre statele americane cu cel mai mare numar de arme pe cap de locuitor. Presedintele republican George Bush, un avocat al dreptului de a purta arma, si-a exprimat regretul pentru cele doua atacuri, dar a precizat ca acestea nu trebuie sa puna in pericol dreptul americanilor de a purta arme de foc. In schimb, Wayne Thompson, profesor de stiinte politice la Washington and Lee University in Lexington, Virginia, a declarat pentru „Cotidianul“ ca legislatia americana cu privire la portul de armament este prea permisiva si reprezinta unul dintre motivele pentru care astfel de atacuri armate au inceput sa aiba loc in liceele si colegiile din Statele Unite. „Ma tem sa nu stirneasca violente impotriva minoritatilor sau a imigrantilor, de pilda a asiaticilor, dat fiind ca atacatorul e banuit a fi un student chinez“, a adaugat profesorul. La ora inchiderii editiei, ultimele informatii indicau ca politia a descoperit o arma de calibru 9 milimetri si una de 22 de milimetri in cladirea in care a avut loc cel de-al doilea atac, iar testele de laborator au confirmat ca una dintre ele a fost utilizata in ambele atacuri armate. „In acest moment, dovezile nu il identifica clar pe Cho Seung-Hui ca fiind autorul ambelor atacuri. Cu noile dovezi balistice, sintem in masura sa trecem la urmatorul nivel al acestei investigatii complexe“, a declarat colonelul W. Steven Flaherty, comandantul politiei din statul Virginia. Fiul eroului: „Nu am stiut ca este atit de apreciat“ Fiul lui Liviu Librescu, Joe, aflat in Tel Aviv, a primit vestea mortii tatalui sau prin telefon de la mama sa. „A urmat o perioada de incertitudine, insa pe masura ce aflam ca acolo au murit cei mai multi oameni si cum nu raspundea nici la telefon si nici nu putea fi gasit, ne-am dat seama ca s-a intimplat ceva rau. La vreo zece ore dupa aceea am aflat ca a fost ranit mortal“, marturiseste acesta pentru „Cotidianul“. Ultima data Joe a vorbit cu tatal sau chiar cu o zi inaintea evenimentului. „Aveam planuri sa venim la Predeal pentru o reuniune de familie“, isi aminteste Joe Librescu. „O sa mi-l mai aduc aminte si ca pe un erou care a salvat vietile a peste 20 de copii“, incheie fiul celui disparut. Familia din Romania a lui Liviu Librescu este consternata de vestea mortii profesorului. Livia Diaconescu, verisoara primara din partea mamei, spune ca a aflat despre decesul lui de la o fosta colega de serviciu: „Nu-mi venea sa cred, a fost ceva cu totul neasteptat. Eu stiam ca e profesor universitar, dar nu am stiut ca este atit de apreciat, ca apoi am aflat ce frumos vorbeste presa despre el“, ne-a declarat dna Diaconescu, in virsta de 78 de ani. Dorothea Weisbuch, verisoara primara si ea cu profesorul Librescu, isi aminteste ca „in ultimii ani venea in Romania si ne scotea pe toti verisorii la restaurant. Ii placea sa fim impreuna. Era un om extraordinar de dotat si foarte altruist. Cind era mic, era foarte curios si stia tot, de eu credeam ca o sa fie foarte increzut, dar n-a fost asa; a fost de o modestie...“. De altfel, in timpul razboiului, dupa deportarea in Transnistria a tatalui lui Librescu, verisoara sa a fost cea care l-a gazduit. Ambele femei sint acum cu gindul la sotia verisorului lor, bolnava de cancer tiroidian. Nici una dintre ele nu se poate deplasa la inmormintare din cauza virstei inaintate. Canada si Germania se inscriu in trend Incidentul de la Virginia Tech repune pe tapet cronologia sumbra a violentelor din scolile americane. Incepind cu 1997, s-a consemnat, an de an, cel putin un atac mortal. Pina la masacrul de luni, Statele Unite traiau inca sub teroarea celui din aprilie 1999 de la Columbine High School, cind 12 elevi si un profesor au fost ucisi de doi adolescenti. Evenimentul imortalizat pe pelicula cinematografica de Michael Moore ramine in memorie atit pentru numarul mare de victime, cit si pentru indelungata planificare a atacurilor. 115 morti in 24 de atacuri Acesta este bilantul inregistrat in Statele Unite, incepind din 1989, anul in care s-a consemnat primul masacru intr-o institutie de invatamint. Pe 17 ianuarie 1989, un tinar de 24 de ani din California patrunde in curtea unei scoli unde impusca mortal cinci elevi, raneste alti circa 30, dupa care se sinucide. Desi atacul intens mediatizat de Columbine din 1999 a suscitat o serie de scenarii asemanatoare pentru o buna perioada de timp, cele mai frecvente masacre din scolile de peste Ocean s-au petrecut totusi in perioada 1996-1998. Interesul crescut al presei pentru evenimentele din 11 septembrie a trecut in plan secund acest gen de manifestari. Spre sfirsitul anului 2002 au redevenit un fenomen social, o data cu masacrul de pe 28 octombrie din Tucson, Arizona. Un elev, care nu trecuse examenele, ucide trei persoane, in incinta unui campus, inainte de a se sinucide. Val resuscitat In toamna anului trecut, valul impuscaturilor din curtea scolii revine in actualitate, o data cu o sinucidere si o crima petrecute in Colorado, respectiv Wisconsin. Climaxul l-a reprezentat insa 2 octombrie, cind, un barbat inarmat, patruns intr-o scoala a comunitatii Amish din Pennsylvania, impusca mortal trei copii, ranind alti opt, dintre care doi au decedat ulterior. Cel mai grav incident petrecut intr-o scoala americana ramine totusi cel din 1927, cind o explozie provocata intr-o scoala din Michigan a dus la moartea a 38 de copii si a sapte profesori. Canada vine din urma „Modelul“ violentei americane a fost adoptat relativ fidel si in institutiile de invatamint din tara vecina de la nord, unde primul masacru s-a petrecut in 1975. Un elev de 18 ani a deschis atunci focul intr-un liceu din Ottawa, ucigind un coleg si ranind alti cinci inainte de a se sinucide la rindul sau. Cel mai singeros eveniment este datat 6 decembrie 1989. Marc Lépine a descins atunci cu o pusca de vinatoare la École Polytechnique de Montréal, unde a ucis 14 persoane. In Europa, recordul negativ il detine un elev de 19 ani din Erfurt, Germania, care a ucis, in primavara lui 2002, 13 profesori, doi colegi si un politist inainte de a se sinucide. Olanda, Anglia, Bosnia si Hertegovina, Thailanda, China, Argentina, Australia si Japonia s-au confruntat la rindul lor cu masacre similare. Violenta creste si in scolile din Romania In peste 75% dintre scolile din Romania, elevii se bat intre ei, isi jignesc profesorii sau sint loviti de catre persoanele care ar fi trebuit sa-i educe, arata studiul „Violenta in scoli“, realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei si UNICEF. Peste 1.000 de elevi care au raspuns intrebarilor din studiu au recunoscut ca apartin unor bande de cartier. „Exista cam doua-trei gasti in fiecare scoala. Ele sint o problema, din cauza infractiunilor si a violentelor pe care le comit. Cel mai des intilnite sint taxele de protectie cerute elevilor si tilhariile“, spunea Marian Tutilescu, director general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti. Cazul elevei injunghiate la Scoala Centrala si atentatul cu bomba de la Liceul „Jean Monnet“ din Capitala arata ca scolile de elita nu sint ferite de probleme. Politistii au intocmit si liste cu unitatile de invatamint in care siguranta elevilor e pusa in pericol: in 20% dintre scolile bucurestene, numarul infractiunilor a crescut, iar cele mai afectate sint scolile in care invata copiii bogati. „Inainte de a spune ca la noi asa ceva nu se poate intimpla, ar trebui sa ne gindim ca situatia din Virginia Tech are pentru Romania o valoare de avertisment. Este scoala autohtona pregatita sa faca fata unor astfel de evenimente?“, crede Magda Balica, cercetator la Institutul de Stiinte ale Educatiei, care spune ca unele cauze ale acestui tip de tragedii pot fi de natura individuala si psihica, „pe care le putem intilni in orice tip de societate“. La diferentele dintre violenta scolilor romanesti si cele americane, cercetatoarea puncteaza in primul rind „accesul la armele de foc“. „Avem o cultura a violentei aici“, sustine insa Nadine Kaslow, profesoara de psihologie la Emory School of Medicine, citata de Reuters. Ea subliniaza ca violenta in scolile din Statele Unite reprezinta o problema mult mai mare, bataile, ofensa sexuala si agresivitatea verbala fiind la ordinea zilei. De altfel, unele universitati din Statele Unite, cum ar fi UCLA sau Rutgers New Brunswick , s-au pregatit pentru astfel de violente, cu forte de politie armate, acces in camine pe baza de carduri, paza 24 de ore din 24 si detector de metale. (Iuliana Gatej) „Retras si asocial“ este profilul obisnuit al autorilor de atentate in scoli, spune Alan Langlieb, directorul Departamentului de psihiatria muncii din cadrul Universitatii Johns Hopkins. Despre atacatorul de la Virginia Tech nu se cunosc alte informatii decit cele furnizate de martor: inalt, de origine asiatica, ce a dat dovada de fermitate si cumpatare, intorcindu-se de doua ori intr-o sala de cursuri pentru a deschide focul asupra studentilor. Studiind 37 de atacuri violente produse in institutii de invatamint in perioada 1974-2000, serviciile secrete ale SUA au concluzionat ca 40% dintre ucigasi provin din rindul studentilor, o treime erau solitari, iar un sfert apartineau grupului de marginalizati. In mod bizar, foarte putini dintre agresori se aflau in stadiul esecului scolar, iar doua treimi nu au avut niciodata probleme la scoala. Totusi, majoritatea se simteau persecutati de societate si nu puteau trece peste esecuri personale. „Aceste persoane sint in general bolnave mintal si reactioneaza deopotriva la o trauma pe care au suferit-o, reala sau imaginara, si decid sa o transfere asupra tuturor“, declara pentru Reuters Nadine Kaslow, profesor la Emory School of Medicine. Daca portretul psihologic al celor mai multi dintre asasini este inca neclar, atacatorilor de la Liceul Columbine, Eric Harris si Dylan Klebold, li s-a conturat un profil mai amanuntit. Doua personalitati complet diferite, depresivul si psihopatul, criminalii liceeni au pus la cale atacul ani in sir, pentru a atrage atentia intregii natiuni si fara sa aiba ceva personal cu elevii din scoala. Klebold era irascibil, depresiv, avea tendinte de sinucidere si se invinovatea pentru toate problemele lui. Harris in schimb reprezenta provocarea: fire rece , calculata, cu tendinte criminale, in ciuda faptului ca era considerat de cei din jurul sau drept „o persoana draguta“. Ultimul nu era nici pe departe un copil cu probleme, era un psihopat“, scria in raportul psihologic dr. Dwayne Fuselier. Masacre pe gustul marelui public Focurile deschise de-a lungul timpului in scolile americane au inspirat cultura de masa, cea mai mediatizata opera fiind documentarul „ Bowling for Columbine “. Regizorul Michael Moore pune intregul fenomen pe seama armei privite ca simbol al libertatii si al autodistrugerii. Distinsa cu un Oscar, pelicula lui Moore pune sub tirul intrebarilor personalitati precum realizatorul serialului „South Park“, Matt Stone, presedintele Asociatiei Nationale a Armelor sau rockerul Marilyn Manson. O amprenta la fel de puternica a lasat-o filmul „Elephant“, recompensat cu Marele Premiu la Cannes, in 2004. Regizorul american Gus Van Sant plaseaza actiunea cu cinci minute inainte de producerea masacrului si urmareste vietile viitoarelor victime. In muzica, referintele sint la fel de numeroase, prin piese precum „Rival“ (Pearl Jam), „Ronnie“ (Metallica), „Weisses Fleisch“ (Rammstein), „The Nobodies“ (Marilyn Manson) sau „Ticking“ (Elton John). In Japonia, o fata de 11 ani, al carei nume nu a fost facut public dupa ce si-a ucis in 2004 o colega, a devenit o figura publica pe Internet. Nevada-tan, numele sub care minora a patruns in spatiul web, a devenit un personaj de desen animat lansat la scurt timp dupa producerea crimei.