Social

Emil Brumaru adora siliconata cu cercel in limba

Sa-l redescoperi pe Emil Brumaru e ca si cum ai face amor cu cea mai frumoasa si inocenta femeie de pe lume, pe care ai si iubi-o. Nu te mai saturi de poezia asta a fizicului. Si cind te tradeaza, tot mai vrei, tot mai astepti. Ce este femeia? Ce este barbatul? Nu stiu ce este femeia, dar sint multe! Barbatul sint numai eu! Puteti face un scurt istoric al femeii, din punct de vedere al detaliilor care au contat pentru dvs., ca poet, ca om? Sa precizam: ca om sint poet, ca poet sint om! Detaliile? Oh, femeile au o mie de mosorele, de cheutori, de plusuri umede si matasuri mistice, si namoluri liliale, si nameti, si marmore, si fireturi, si izuri interzise minorilor, si locuri cu comori ascunse de piratii primi! M-a fascinat, copil fiind si asistind habotnic la mulsul vesperal al vacii Lunaea, in spatele haltei din Belcesti, „vulva“ Profirei!!! Suprema servitoare, cea care sta suav cracanata pe vine si storcea cu sirg, intr-o galeata de tabla emailata, titele lungi, suculente, roz..., expunindu-si cu naivitate misterul ei violaceu in cele doua perechi de buze mustoase... atirninde exotic in aerul autohton... Asta a fost o prima experienta, rurala. Ce a urmat apoi? Apoi am observat ca Veta, fiica dascalului din Sandeni, sosita sa-i dam surplusul de lapte proaspat, aburind, balabanea cu nonsalanta, sub rochia de stamba visinie, doua ugere à la Nicoleta Luciu inainte de a se silicona... lesinam de placere in latrina ingusta, de ciment, de la etaj, privindu-le prin fanta geamului inalt cu un binoclu militar, mostenit de la un unchi de-al meu, ofiter de infanterie in retragere... Mai tirziu, adolescent, deja student la medicina, am cunoscut socul olfactiv al subsuorilor abisale ale unei colege de grupa... Transpira ca o iapa, era mirifica! Pe urma, dar nu in ultimul rind, vorba tuturor celor ce vorbesc la televizor politicale... pe urma, repet, dar nu in ultimul rind, am cazut la patima mistuitoare, distrugatoare, dumnezeiasca, infinita... a feselor in vesnica miscare... Mi se intimpla adeseori sa fiu remorcat de cite un astfel de cur mirobolant, mistuitor, prin Iasi, dus in nestire pe stradute inguste, in panta, cu curti mari de o parte si de alta, cu gradini avind in fund case enorme, batrinesti, cu cerdac si trei trepte de lemn lustruit la intrare... cu geamuri gros perde-luite... abandonat in final in fata cite unei portite cu balamalele scirtiind inutil a destin ratat... Dar orice parte a femeii este un castel ce-asteapta sa fie scotocit, in zori, pe la crenel! Mai poate fi cintata in versuri femeia siliconata cu acelasi foc ca femeia teapana-lasata-moarta? Ador femeia siliconata! E un incendiu, e o palalaie de manele geniale! (Dragoste, nu deceda/Caci nu mai am ce pupa!) E un scandal in plina zi, cu martori, cu cafturi, cu sfircuri dornice de bobirnace... cu dubite de politie ce te duc sa suferi in taina pentru damicela molestata dulce... cu avocati ce te scapa de la puscaria pe viata... te elibereaza pe cautiune in chiar miezul pasiunii spornice, dornice... Sinul nu cade decit in pacat... si atunci e si mai parsiv... tine creionul... Vorbiti de proba cu creionul, nu? Se pune sub mamela cercetata la turgor un creion: daca el, creionul, cade, sinul e super, teapan, daca nu, e flescait... si atitator, faci prastie dintr-insul! Imi plac sutienele cu sirma ghimpata, pot agresa fecioara durdulie! Imi plac chilotii care intra adinc intre bucile iubitelor ideale, ce se fitiie incomodate de snuruletul indiscret, de parca ar avea gindacei sau coropisnite oculte... Ma incinta pin’ la nebunie conflictele... cam douasprezece pe an! Tinjesc dupa femeile fara talie, tipele beton!, ce te lipesc muci de pereti daca vor muschiul lor! Ma ademenesc penal lolitele, pustoaicele, kastoacele, derbedeoaicele minuscule, zbirniind din elitre printre gujbeti... boschetarele cu parul pubian abia mijit... date-n brinza... japitele cu tipatul de tipla... vagaboandele... drogatele din clasa a noua... Femeia isi schimba acum virsta, sexul. Cit de poetica mai este aceasta confuzie? Ce figuri de stil mai poate folosi poetul pentru a-i face fata? Pe ce lume traiti? Doar stim inca de la Baudelaire ca femeia, cu cit e mai artificiala, e mai misto! Ma dau in vint dupa gagicile tatuate vulgar cu serpi si caracatite intre craci, scurgindu-li-se lent spre glezne, in brate rasucite in jurul coapselor, pulpelor... Exult cind dau peste o femeie cu cercel in limba, nas sau buric... Delirul ma cuprinde brusc, ingenunchez la clitorisul cu diamant! Kitsch-ul innobileaza cu gablonturi de pret pe orice duduita-n transa cartaresciana!!! Cum mai sta poetul cu temporalitatea atit timp cit femeia estetizata chimic poate trai o „vesnicie“ mai lunga? Sint oripilat de faptul ca Cehov a trait doar 44 de ani, in timp ce sotia lui, Olga Knipper, aproape dublu! As fi putut fi amantul sotiei lui Cehov daca ma duceam, decis, in adolescenta, la Moscova!!! Ce anume nu poate schimba femeia contemporana din fizicul sau, desi e ajutata de chimie, estetica si alte meserii? Sufletul, domn’e!, care e tot fizic... cineva l-a si cintarit... sufletul, domn’e!, ala de muiere definitiva... gingas pina si-n tradarea frantuzeasca, cu sfieli neasteptate, de fata slefuita la asternut, cu fineturi si sofisme zemurii, gustos de-l iei in virful limbii, acrisor, zglobiu... sufletul mai moale decit pielicica de caprioara la pipau... sufletul ce-ti linge nara cu liubov amarnic de hangita vaduvioara... sufletul ce-ti scalda timpanul urechii, in pavilion, cu risul gilgiit al naspetei gales-eminesciene... Chirurgia estetica schimba si interioritatea femeii, aspiratiile ei? Cum descrieti nunta lui Irinel Columbeanu cu Monica Gabor, este ea precum cea dintre Ileana Cosinzeana si Fat-Frumos? Dar dorinta de etalare a femeii, ca-n pagina 5 din „Libertatea“? Sint acte de cultura noua? Sint invidios! Nu o descriu, o bag in basm! Cine nu si-ar dori o Monica la purtator? Si, hai sa fim seriosi, chiar Fat-Frumos, pina la urma, si nu in ultimul rind, o fute pe Ileana Cosinzeana. Altfel ar fi trist pe lume!!! Actul sexual este un act de cultura... Mai cititi!!! Emil Brumaru Nascut pe 1 ianuarie 1939, la Bahnutea, in Basarabia A absolvit Facultatea de Medicina din Iasi in 1963 si a primit un post de medic la Dolhasca. In 1975 a renuntat la medicina Locuieste in Iasi si are rubrici constante in revistele „Suplimentul de cultura” si „Romania literara” A debutat in 1970 cu volumul „Versuri”, premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania Volumele sale, de la „Detectivul Arthur” (1970), „Julien Ospitalierul” (1976), „Ruina unui samovar” (1983) pina la recentele „Infernala comedie” (2005) si „Submarinul erotic” (2005) au parte atit de aprecierile criticilor, cit si de priza la publicul larg In 2001 i-a fost decernat Premiul national de poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera „Omnia“ Poeziile sale au fost traduse in Anglia, in Germania si in Franta „Cind i-am citit din manuscrisul «Infernalei comedii», in 2004, Ioan Flora a spus, aproape soptit: «Extraordinar, ce mare poezie! Iti vine sa te lasi de scris». Asta-i Brumaru!.“ - Robert Serban, poet „Un suav trubadur al corporalitatii, elegiac si ironic, senzual si sarcastic, Brumaru transforma corpul imperfect si impur al femeii intr-un obiect estetic.“ - Carmen Musat, critic literar „Citindu-l pe Brumaru ai impresia ca-i o joaca de copii, numai ca, atunci cind incerci sa-l uiti, te joci cum iti cinta el.“ - Florin Iaru, poet

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea