Elevii sint obisnuiti ca dascalul sa vina in clasa si sa inceapa dictarea lectiei, iar notele sa fie date numai pe memorare. 15 ani reprezinta intervalul in care, in mod normal, ar fi trebuit sa se produca o schimbare in educatie. Ne invirtim intr-un cerc vicios, iar schimbarile, daca au avut loc, au avut loc lent, cu suisuri si coborisuri, cu intreruperi si deraieri, cu dese indecizii si ezitari , spune profesorul Alexandru Crisan, in raportul 15 ani de schimbari in curriculum.
Metoda comunista persista
Elevii nu sint atrasi de ceea ce invata la scoala. Pe ei nu-i intereseaza caracterizarea Vitoriei Lipan sau comentariul unei poezii de-a lui Eminescu, dictate de profesor. Profesorii sint interesati mai mult de planul de invatamint si de manualele scolare, decit de ceea ce face elevul, cum invata sau cind sa invete elevul o anumita lectie. Numarul de ore pe saptamina la diverse discipline, reglate prin planul de invatamint, rezolva, de fapt, problema anuala a incadrarilor. Iar manualele sint intrumentele cele mai folosite de profesori in predare.
Profesorii nu trebuie sa se axeze pe continutul lectiei, pe care oricum elevul il va uita. Este mult mai important procesul de invatare , prin care se obtin competente, aptitudini si valori, adica cu ceea ce ramine elevul dupa ce termina scoala, dupa ce uita integralele de la matematica si comunismul din Cuba, spune profesorul Alexandru Crisan. De exemplu, prin metoda de predare interactiva , elevul ajunge sa gindeasca critic. Astfel, profesorul pune intrebari elevului, care raspunde exact ceea ce crede el, urmind sa fie corectat sau nu, in functie de ceea ce raspunde.
