Directorii adjuncţi ai SIE, spioni anti-NATO

Cei doi adjuncţi ai directorului SIE, Claudiu Săftoiu, generalii Silviu Predoiu şi Vasilică Sarcă, au fost pregătiţi ca agenţi anti-Occident şi anti-NATO în perioada 1987-1989 la Şcoala de la Brăneşti a CIE-DIE, preluată apoi de SIE. Biografiile celor doi au şi mai multe pete negre. În momentul în care Traian Băsescu se laudă cu curăţirea SRI de foştii securişti la nivelul operativ cel mai înalt al SIE, avem de-a face cu două personaje pregătite ca agenţi anti-NATO în perioada "cea mai neagră" a dictaturii ceauşiste. Misiunea Şcolii de la Brăneşti "Dacă cineva a făcut Şcoala de la Bră-neşti înseamnă fie că şi-a început cariera ca tanăr, majoritatea cursanţilor aveau între 24-26 ani, ori că a fost trimis acolo pentru promovare într-o funcţie de conducere", ne-au precizat persoane care au lucrat în fosta Securitate despre tipologia celor care urmau şcoala de spioni aflată la 30 de kilometri de Bucureşti. În cazurile Predoiu şi Sarcă a fost vorba de intrarea în CIE-DIE, calificarea ca ofiţer al securităţii externe şi pregătirea pentru a lupta împotriva Occidentului, în special a NATO şi a Statelor Unite. Şcoala de la Brăneşti era, de fapt, una de pregătire pentru agenţii antioccidentali, în special împotriva NATO. Generalul Ion Mihai Pacepa a confirmat pentru Adevărul informaţiile despre şcoala de agenţi a regimului comunist. "Şcoala de la Brăneşti a fost, oarecum, creaţia mea. Ea a înlocuit Şcoala pentru informaţii externe de la Moscova, unde erau trimişi ofiţerii DIE pană atunci. Scopul şcolii a fost să pregătească spioni, cu prioritate împotriva ţărilor NATO. Am răspuns de activitatea ei. Am modernizat-o (construcţii, concept, inventar ). Am avizat tematica cursurilor şi am aprobat listele de cursanţi. Aceştia erau repartizaţi pe ţări (SUA, Anglia, Germania, Italia etc), înrolaţi în cursuri intensive de limbă, şi obligaţi să vorbească limba respectivă în majoritatea activităţilor şcolare şi sociale. Cursanţii învăţau, de asemenea, tehnica de informaţii, de contrainformaţii, şi sisteme de legătură, inclusiv radio şi cifru. Ei erau, de asemenea, pregătiţi pentru a face faţă cerinţelor diplomatice şi sociale din ţările respective. Învăţau tenis, golf, înot subacvatic , alpinism etc. Toţi trebuiau să treacă şi prin perioade de aplicaţii practice care includeau rezistenţa la anchetări ostile. Şcoala a avut caracter strict secret şi a fost legendată drept centru de radio-emisie pentru emi-siuni în limbi străine. Un vast camp de antene, care se puteau vedea de la distanţă, i-a consolidat legenda", ne-a precizat Pacepa. Alte surse din fosta Securitate ne-au precizat că Silviu Predoiu şi Vasilică Sarcă au intrat în Şcoala de la Brăneşti în 1987, fapt confirmat de altfel şi de CV-urile celor doi publicate pe site-ul SIE. Adică, exact în momentul în care PCR şi Securitatea îşi alegeau cu mare grijă cadrele. Contextul internaţional şi presiunile la adresa regimului Ceauşescu de a se democratiza şi de a respecta drepturile omului au făcut ca la Bucureşti sita angajărilor să fie una foarte dură. Mai ales în Securitate, şi cu atat mai mult în cea externă, cea care trebuia să aducă dictatorului mult- ravnitele informaţii care să ducă la rămanerea la putere. Psihologii s-au ferit să comenteze cazul Predoiu-Sarcă. În ce măsură un tanăr pregătit ideologic şi îndoctrinat timp de doi ani într-o bază de spionaj se poate rupe de practicile învăţate acolo? Literatura de spionaj spune că este destul de greu de realizat acest lucru. Profil Silviu Predoiu s-a născut pe 5 august 1958 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie Bucureşti. În 1984-1985 a lucrat la ICE Geomin, o întreprindere de comerţ exterior aflată ca toate celelalte ICE-uri sub influenţa Securităţii. Între 1985 şi 1993 a lucrat la Regia Autonomă Metale Rare Bucureşti. Tatăl său a fost CI-stul şef al miliţiei, adică una din informaţiile importante, din aparatul represiv comunist. În CV-ul lui Predoiu apare un amănunt interesant, şi anume că în 1993 a urmat un curs postuniversitar de jurnalism. În 1999 a făcut şi un curs postuniversitar de management. Între 2000 şi 2002 a fost şef direcţie la combaterea crimei organizate, iar în 2004 a ajuns şef direcţie generală (contraspionaj, protecţie), practic cea mai importantă din SIE. La 18 noiembrie 2005 a ajuns adjunct al directorului SIE. General maior Vasilică Sarcă s-a născut la 20 mai 1958, la Brăila. Este absolvent al Facultăţii de Transporturi, iar în 2005 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare. În 2000 ajunge locţiitor şef direcţie la Secretariatul General al SIE, iar în 2004, şef direcţie generală (Resurse Umane). La fel ca şi Predoiu, din 18 noiembrie 2005 a fost adjunct al directorului SIE. La mijlocul anilor ‘90, Sarcă a lucrat sub acoperire în Cehia. Însă în afara CV-urilor oficiale există mai multe informaţii despre cei doi adjuncţi de la SIE. În special despre Silviu Predoiu. Avansaţi în grad de Iliescu Ambii directori adjuncţi ai SIE ar trebui să îi poarte recunoştinţă preşedintelui Iliescu. Acesta i-a înaintat în funcţie şi apoi i-a făcut generali. De fapt, despre amandoi s-a spus că au fost şi în anturajul lui Adrian Năstase. De aici poate că porneşte şi pasiunea pentru artă a celor doi. Sarcă este pictor amator, iar tablourile sale au ajuns în diferite cancelarii occidentale, fiind făcute cadou de preşedintele Iliescu omologilor săi. De Predoiu în schimb se spune că este un mare colecţionar de artă, la fel ca şi fostul spion anti-NATO Mihai Caraman, numit în 1990 şeful SIE. Serviciile o ţin din scandal în scandal Din 1990, serviciile secrete o ţin din scandal în scandal. Nereformarea acestora, implicarea în jocuri economice şi politice sunt principalele acuzaţii formulate de societatea civilă. Nu în ultimul rand, manipularea dosarelor, în special în epoca Măgureanu, iar apoi secretizarea acestora în timpul lui Timofte astfel încat acum la CNSAS ajung numai franturi din dosare sau, cum a fost cazul lui Şerban Mihăilescu, numai coperţile dosarului fostului şef de cabinet al premierului comunist Constantin Dăscălescu. Adevărul a prezentat în acest an mai multe dezvăluiri despre serviciile secrete romaneşti şi, mai ales, despre faptul că acestea nu s-au rupt decat prea puţin de practicile Securităţii. Numeric, ele sunt astăzi peste aparatul fostei Securităţi. La fel, mult superioare, din acelaşi punct de vedere, celor occidentale. Un oficial atrăgea atenţia într-o discuţie off the record că numărul mult prea mare de ofiţeri de informaţii înseamnă că Romania are o problemă cu democraţia. De asemenea, chiar dacă preşedintele Băsescu a încercat să ne convingă că în servicii nu mai sunt cadre ale Securităţii, lucrurile nu prea stau deloc aşa. Dacă ne uităm cu atenţie la cadrele serviciilor de informaţii, vom găsi foşti securişti de marcă în calitate de consilieri ai unor şefi ai serviciilor. Un caz este cel al generalului Nicolae Pleşiţă, fostul şef al CIE-DIE din perioada de glorie a asasinatelor politice în Occident. Un alt caz este cel al copiilor sau nepoţilor de securişti - un exemplu, nepotul generalului Neagu Cosma, care acum este şeful Diviziunii C din SRI. Familia 007 Soţia generalului Predoiu a fost adusă în 2001 la compartimentul sinteză al SIE. Apoi a fost avansată şef al serviciului analiză, iar apoi a ajuns în alte posturi importante. Unele surse foarte bine informate spun că a ajuns în fruntea unui important serviciu. Într-o discuţie off the record cu un jurnalist de la Adevărul, Predoiu a negat informaţia. Securist din tată în fiu În 1993, Predoiu a fost numit secretar III la Ambasada Romaniei din Nigeria.În 1998 a fost retras din post din cauza unui scandal la ambasada din Niger. Adevărul cunoaşte dedesubturile scandalului în care a fost implicat Predoiu, dar nu ne vom referi însă la aceste aspecte.Generalul Predoiu este fiul unui securist de frunte. Tatăl generalului Silviu Predoiu a fost şeful CI de la Inspectoratul General al Miliţei. În 1989 era inspector-şef al Inspectoratului Ministerului de Interne din Giurgiu, iar în timpul revoltei din decembrie 1989 a fost fugărit pe stradă de revoluţionari. Predoiu senior a fost bun prieten cu tatăl directorului SIE Gheorghe Fulga, colonelul de miliţie Fulga, fost şef al Serviciului de Pază şi Ordine din Miliţia Braşov. Atat Fulga senior, cat şi Predoiu senior au fost avansaţi în 2003 de preşedintele Ion Iliescu. "Lot" în care au mai intrat şi Geoană senior, dar şi tatăl generalului Soare de la SRI, cel reţinut recent de DNA.