"Pentru mine, poezia e un fel de lupta impotriva uitarii, o incercare de a descifra puzzle-ul existentei, cand existenta mea e invadata mai tot timpul de fictiunea altora.
Este foarte greu sa ajung la calmul prin care sa ma interoghez pe mine insami, sa lucrez in adanc asupra pierderii (ca sa parafrazez un vers din Valery). Ai nevoie de un timp al tau in care sa poti taia conexiunile cu ceea ce inseamna cotidianul. Mi se intampla rar sa acced la acest timp al meu. "
"Pentru mine, poezia e un fel de lupta impotriva uitarii, o incercare de a descifra puzzle-ul existentei, cand existenta mea e invadata mai tot timpul de fictiunea altora. Este foarte greu sa ajung la calmul prin care sa ma interoghez pe mine insami, sa lucrez in adanc asupra pierderii (ca sa parafrazez un vers din Valery). Ai nevoie de un timp al tau in care sa poti taia conexiunile cu ceea ce inseamna cotidianul. Mi se intampla rar sa acced la acest timp al meu. "
"Straniu vizionara, poezia Denisei Comanescu se articuleaza fastuos la intretaierea a doua directii poetice antagonice: intre dulceata sonului meridional si asprimea viziunii septentrionare. Construita din ecouri delicate, fragilitatea urnei grecesti sfarseste agonic, sfaramata sub urletul gutural al unei saga nordice. Vibratia violenta a departarilor se contrage in soapta resemnata, in murmurul confesiv al vietii cotidiene.
Vocea poetica, mereu amenintata, mereu triumfatoare, se lasa dinadins strivita de imaginile realitatii hipnotic-agresive. Forta lirica a textelor provine, paradoxal, din neputinta plina de energie a sunetelor si soaptelor de inceput de lume. Disperarea a sunat rareori mai firesc si durerea mai coplesitor ca in vartejurile incremenite din poezia Denisei Comanescu."
Mircea Mihaies
"Recitite, versurile sale se remarca prin prospetime. Poeta se comporta ca o fiinta libera, lipsita de complexe. Ea nu-si compune o morga de scriitoare inainte de a incepe sa scrie si, in general, nu-si asuma nici un fel de obligatie fata de cititor. Povesteste intr-un limbaj fantezist tot ce simte, ce vede si ce i se intampla. Aproape ca n-o intereseaza daca o asculta cineva.
Denisa Comanescu poate deopotriva sa se amuze si sa se lamenteze, sa acuze si sa alinte, sa sopteasca si sa strige in limba poeziei sale. Indraznelile artistice nu sunt acompaniate de acel infiorator rapait de tobe care la circ anunta salturile mortale sau care la alti poeti evidentiaza eroismul unor inventii imagistice. Poeta se lanseaza in riscante aventuri ale exprimarii fara sa ne previna in vreun fel."
Alex. Stefanescu
Absolventa a Facultatii de Filologie - sectia romana-engleza - a Universitatii din Bucuresti, Denisa Comanescu si-a facut un nume in literatura inca din studentie, publicand versuri in Romania literara (1975) si in alte reviste literare. A obtinut Premiul pentru poezie al revistei Luceafarul in 1978. A debutat editorial, cu volumul Izgonirea din Paradis (Editura Cartea Romaneasca, 1979), volum pentru care a primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor. La numai douazeci si ceva de ani cunostea orientarile de ultima ora din poezia engleza si americana si se situa cu dezinvoltura intr-un raport de emulatie cu poetii romani la moda.
A continuat sa scrie versuri - dupa cum atesta publicarea volumelor Cutitul de argint (Editura Eminescu, 1983), Barca pe valuri (Editura Cartea Romaneasca, 1987), Urma de foc (Editura Axa, Colectia Poeti optzecisti, 1999), pentru care a primit Premiul Salonului de carte si al Festivalului de Poezie de la Oradea in 1999 - si Acum biografia de-atunci (Editura Eminescu, 2000).
Dupa terminarea facultatii a ales cariera de editor. A fost, pe rand, redactor-sef si director editorial la doua edituri importante din Romania, construind mai multe colectii de literatura straina cunoscute, iar din august 2007 detine functia de director general al editurii Humanitas Fiction . In mai 2006 a lansat prima colectie de carte personalizata, "Raftul Denisei", dedicata fictiunii straine.
A fost Secretar al Centrului Roman PEN in perioada 1990-2004. Este membra a Uniunii Scriitorilor din 1986, membra a board-ului Fundatiei Culturale Irlandezo-Romana din 2002. In 2003 a fost invitata in SUA, la Universitatea din Iowa, in cadrul "International Writers' Programme". In 2006 a fost aleasa membra in Parlamentul Cultural European.
Poeziile sale au fost publicate in antologii in peste 15 tari. Volume de versuri ale sale au fost publicate in Suedia, in traducerea lui Dan Shafran: Gladje utan forsoning (Forlags ab Gondolin, Stehag, 1999), si in Spania in traducerea lui Joaquin Garrigos: Regreso del exilio (AdamaRamada Ediciones, Madrid, 2008).
De trei ani se afla in Top 100 femei de succes.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro
