Hai sa ne suflecam manecile si sa ne intoarcem intr-o lume unde fiecare gest avea un rost, iar fiecare planta, o poveste.
Culesul urzicilor de 1 Mai – mai mult decat o simpla activitate de sezon
Nu, nu era doar despre supa buna si mancaruri sanatoase. Culesul urzicilor de 1 Mai facea parte dintr-un adevarat ritual de reinnoire. In traditia populara romaneasca, urzicile simbolizau purificarea corpului dupa iarna lunga si grea. Se considera ca aceste plante iti daruiesc nu doar vitamine, ci si o energie noua, necesara pentru muncile campului care incepeau in forta dupa sarbatoarea Sfantului Gheorghe si 1 Mai.
In plus, urzicile culese in aceasta perioada erau vazute ca avand puteri vindecatoare sporite. Se faceau infuzii pentru "sange curat", se pregateau leacuri pentru reumatism si se spunea ca, daca te atingi cu urzici proaspete de picioare sau spate, iti gonesti durerile si oboseala iernii.
Un alt aspect mai putin cunoscut este ca, in unele sate, fetele nemaritate culegeau urzici ca sa le puna sub perna, in credinta ca isi vor visa ursitul. Superstitia se impletea cu dorinta de inceputuri noi, iar urzicile deveneau astfel un simbol discret al sperantei.
1 Mai muncitoresc versus 1 Mai traditional
Astazi, pentru multi dintre noi, 1 Mai inseamna mici, bere si plaja. Dar inainte de secolul XX, in mediul rural, data avea alte conotatii. Nu era despre greve sau parade, ci despre renasterea naturii si inceputul verii pastorale.
In trecut, se marca Armindenul, o sarbatoare pagana inchinata vegetatiei si fertilitatii. Se credea ca in aceasta zi trebuie sa pui crengi verzi la poarta, la case si la staule, pentru a proteja gospodaria de boli, farmece si spirite rele. Unele gospodine puneau ramuri verzi chiar si la fantani sau la adaposturile animalelor.
Armindenul mai era numit si "Ziua pelinului", pentru ca pelinul era ridicat la rang de planta protectoare. Se faceau coronite de pelin, se bea vin amestecat cu aceasta planta, intr-un gest magic de "curatare interioara". Nu degeaba vinul cu pelin se pastreaza si astazi, timid, in unele regiuni.
Obiceiul "batutului" campului
O alta traditie de 1 Mai aproape uitata era "batutul campului". Era, de fapt, o ocazie de socializare masiva, in care tinerii si familiile mergeau la camp, organizau picnicuri, jucau hore si se intreceau in diferite jocuri traditionale.
Intalnirile pe camp aveau si rol de „munca preventiva”: se inspectau terenurile, se curatau de pietre sau buruieni, dar mai ales se impletea omenia. Fetele si baietii profitau de aceasta ocazie ca sa isi faca curte, iar uneori, chiar si logodnele se incheiau in acea zi speciala.
Masti, jocuri si farmece de 1 Mai
In unele zone, 1 Mai era momentul ideal pentru ritualuri de protectie. Copiii purtau masti ciudate, imbracandu-se in piei de animale sau in frunze, pentru a alunga spiritele rele. Se credea ca aceasta zi are un portal deschis catre "lumea cealalta" si ca oamenii sunt mai vulnerabili in fata farmecelor.
De asemenea, fetele adunau roua diminetii de 1 Mai pentru frumusete. Se spunea ca daca iti speli fata cu roua adunata de pe iarba in zori, vei avea noroc si dragoste tot anul.
Radacinile adanci ale culesului de plante medicinale
Mai stii povestea batranilor care mergeau, inca inainte de rasarit, sa adune "ierburi de leac"? 1 Mai era una dintre zilele sacre pentru aceasta activitate. Se credea ca in acea dimineata, plantele capata o "putere" speciala, fiind binecuvantate de fortele naturii.
Pe langa urzici, se culegeau papadii, rostopasca, sunatoare si pelin. Fiecare planta avea un rol precis: pentru curatarea sangelui, pentru probleme hepatice, pentru protectie contra "deochiului".
Astazi, aceste ritualuri sunt adesea uitate, dar in unele locuri inca se mai pastreaza ideea de "dimineata magica" de 1 Mai.
1 Mai – sarbatoare a fertilitatii si a dragostei
In esenta, multe dintre obiceiurile vechi de 1 Mai aveau in centru ideea de fertilitate: a pamantului, a oamenilor, a vietii. Dansurile, horele, jocurile ritualice nu erau doar distractie, ci aveau scopuri bine definite.
O hora mare, organizata in ziua de 1 Mai, avea puterea de a "suda" comunitatea, de a aduce ploi bune si recolte bogate. Se cantau cantece speciale de invocat norocul, sanatatea si dragostea. Unii chiar impleteau cununi din flori de camp pe care le aruncau pe acoperisuri, crezand ca acolo unde cununa ramane, va fi noroc de maritis sau insuratoare.
De la traditie la uitare si din nou la redescoperire
Odata cu industrializarea si modernizarea Romaniei, multe dintre aceste traditii de 1 Mai s-au estompat sau au fost reinterpretate. Sarbatoarea muncitoreasca, impusa de regimurile comuniste, a inlocuit in mare parte vechile obiceiuri pastorale si agrare.
Totusi, in ultimii ani, exista o miscare timida de redescoperire a acestor traditii. Festivaluri rurale, tabere de "reenactment", ateliere de mestesuguri si plante medicinale readuc in atentie obiceiurile de 1 Mai.
De exemplu, in unele sate din Maramures si Bucovina, inca mai poti vedea case impodobite cu ramuri verzi sau femei care culeg urzici si rostopasca cu aceeasi grija ca acum o suta de ani.
Un 1 Mai cu sens, dincolo de gratare
Poate ca e timpul sa iti imaginezi altfel 1 Mai: nu doar ca o zi libera de bifat pe calendar, ci ca o ocazie de reconectare. Cu natura. Cu traditiile. Cu tine insuti.
Poate vei alege anul acesta sa culegi niste urzici (cu manusi, desigur), sa bei un vin cu pelin sau sa iti speli fata cu roua diminetii. Poate vei invata cateva jocuri vechi de camp sau vei face o coronita de flori salbatice.
Si poate, macar pentru o zi, vei simti ca trecutul nostru, cu tot cu traditiile romanesti de 1 Mai, nu e atat de departe. E chiar acolo, in urzicile ce-ti inteapa bland mainile, in parfumul pelinului amar si in zambetul larg al pamantului care renaste.
