De ce s-a suparat Moldova pe Romania

Dependenta economica de Rusia, temerea autoritatilor comuniste de a-si pierde populatia in favoarea Romaniei si de a pierde teritoriul transnistrean fac sa paleasca obiectivul declarat strategic de Chisinau, de a se integra in UE. Atitudinea ostila a autoritatilor moldovenesti fata de Romania, din ultimele luni, este sintetizata pe site-ul ministerului de externe de la Chisinau: „Modul speculativ in care situatia specifica a Republicii Moldova, creata dupa ultima extindere a UE, este utilizata de statul vecin - Romania, este mai mult decit inadmisibil. Declaratiile recente ale conducerii Romaniei referitoare la cele 800.000 de cereri de acordare a cetateniei romane, depuse de moldoveni, si asa-numita obligatie a Romaniei de a crea la Chisinau un centru de acordare a vizelor pentru statele UE sint concludente“. Chisinaul vede un plan diabolic in spatele actiunilor conducerii romane: „Actiunile autoritatilor romane au fost indreptate metodic spre inventarea si consolidarea artificiala a problemei cetateniei romane pentru cetatenii Republicii Moldova“, conform MAE moldovenesc. Chisinaul reproseaza Romaniei ca vrea sa preia acum Centrul European Comun pentru eliberarea vizelor UE, cind Ambasada Ungariei se afla deja intr-o faza avansata de organizare. Saptamina trecuta, ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan , anunta ca deschiderea celor doua noi consulate romanesti, la Balti si la Cahul, pentru care Bucurestiul alocase deja trei milioane de dolari. Presedintele Traian Basescu a raspuns ca Romania nu are de ce sa-si ajusteze politica fata de Moldova, iar in privinta acordarii cetateniei se consulta cu comisarul Franco Frattini si presedintele Comisiei Europene José Manuel Durao Barroso. Mina de lucru Presedintele Traian Basescu avansa ideea ca numarul moldovenilor ce vor cere cetatenie romana pina la sfirsitul anului va ajunge la 1,5 milioane, din populatia de 3,8 milioane a Republicii Moldova, depasind deci numarul etnicilor romani de peste Prut. Dorinta moldovenilor de a capata cetatenie romana este usor de inteles: odata deveniti cetateni ai Uniunii Europene, ei capata dreptul de a circula liber in tot spatiul UE si de a lucra in statele membre, precum si celelalte drepturi ale unui cetatean european. Cea mai convenabila varianta ar fi aceea de a gasi ceva de lucru in Romania, unde limba este comuna cu cea de acasa, dar salariile sint mai mari. In cursul vizitei sale la Chisinau, din ianuarie, presedintele Basescu avansa ideea ca exista un deficit de forta de munca de 200.000 de muncitori, ce ar putea fi acoperit de moldoveni. Cu doua milioane de romani plecati deja sa munceasca in strainatate si cu 1,5 milioane care se preconizeaza sa paraseasca tara, conform unui sondaj al Fundatiei pentru o Romanie deschisa, deficitul va deveni insa foarte mare. Numai in domeniul constructiilor este nevoie in prezent de 500.000 de muncitori suplimentari . Fara supusi „Presedintele si guvernul (de la Chisinau, n.red.) se tem sa ramina fara supusi“, a explicat istoricul Armand Gosu reactia dura a conducerii moldovenesti. „Un stat viabil are nevoie de platitori de taxe, in vreme ce simplificarea procedurilor de acordare a cetateniei romane ar incuraja tot mai multi moldoveni sa plece din tara“, a continuat istoricul. In prezent, procedura de obtinere a cetateniei dureaza intre trei si patru ani. In plus, odata intrati in contact cu stilul de viata din UE, este greu de crezut ca cetatenii moldoveni ar mai vota o putere comunista, cum este cea condusa de Vladimir Voronin. Moldova viseaza oficial la UE „Integrarea europeana este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe si interne a Republicii Moldova“, sustine ministerul afacerilor externe si integrarii europene de la Chisinau. Chiar daca la nivel declarativ Moldova incearca sa se apropie de standardele europene, realitatea contrazice aspiratiile, Chisinaul cautind apropierea Moscovei mai degraba decit pe cea a Bruxelles-ului. Intre Moldova si UE functioneaza Acordul de Parteneriat si Cooperare, iar republica beneficiaza de politica de vecinatate a UE, adica de un ajutor de 254 de milioane de euro in urmatorii patru ani. Este in interesul UE, in special al Romaniei, care a devenit tara de granita a estului Uniunii, ca Republica Moldova sa fie un stat stabil, cu granite bine pazite. UE a trimis o misiune pentru paza granitelor dintre Moldova si Ucraina, EUBAM, in special pentru a opri traficul de arme transnistrean. UE este observator la negocierile privind soarta Transnistriei. Propunerea presedintelui Basescu ca Moldova sa se uneasca cu Romania in cadrul UE la un moment dat a fost respinsa cu duritate de presedintele moldovean Vladimir Voronin: „O perspectiva referitoare la unirea Republicii Moldova cu Romania nu exista nici chiar dupa aderarea Moldovei la UE. Arhitectii unor asemenea scenarii, oriune s-ar afla, la Tiraspol sau la Bucuresti, trebuie sa se impace cu faptul ca aceste vise sint irealizabile pentru totdeauna“, declara presedintele comunist. Transnistria se radicalizeaza Liderii regiunilor separatiste se vor reuni la Moscova pentru a adopta statutul final al provinciilor. Pe 31 ianuarie, parlamentul de la Tiraspol a anulat o decizie din 1993 care lasa deschisa calea catre o confederatie moldo-transnistreana. Evgheni Sevciuc, liderul Sovietului Suprem transnistrean, a declarat ca Tiraspolul nu se va multumi cu mai putin decit va obtine provincia Kosovo in negocierile cu Serbia. Liderii regiunilor separatiste din spatiul postsovietic si-au radicalizat pozitiile observind sprijinul pe care comunitatea internationala , reprezentata prin trimisul ONU Marti Ahtisaari (autorul recomandarilor pentru statutul Kosovo), l-a acordat separatistilor albanezi. Constient de paralelismele dintre negocierile pentru Kosovo si cele pentru Transnistria, presedintele Basescu si-a exprimat deseori reticenta fata de acordarea independentei depline pentru provincia albaneza. Moldova, intre ciocan si nicovala Insa recentele declaratii ale presedintelui moldovean Vladimir Voronin demonstreaza ca, la ora actuala, prioritatea guvernului comunist este pastrarea integritatii statale prin apropierea de Moscova, nu de Occident. „Din 2001 incoace, cind a vrut sa demonstreze Federatiei Ruse deschidere, guvernul de la Chisinau a aruncat cite o pastila impotriva Bucurestiului“, a explicat analistul Andrei Popov. Astfel, si atacul diplomatic impotriva Romaniei lansat saptamina trecuta de moldoveni poate fi inteles ca o incercare de „imbunare“ a Rusiei, esentiala pentru pacificarea Transnistriei. Economia Moldovei, dependenta de Rusia Rusia ramine principala piata de desfacere pentru Moldova, cel putin o treime dintre produsele moldovenesti luind aceasta directie. In 2006, pentru a-si exprima dezacordul fata de aparenta apropiere dintre Moldova si Uniunea Europeana, Rusia a blocat importurile din Moldova la o serie de produse agricole primare, printre care carnea de vita, lactatele si vinul. Pina in 2006, Moldova exporta in Rusia aproape 70% din productia nationala de vin. Dat fiind ca veniturile obtinute din exporturile de vin reprezinta circa un sfert din PIB-ul acestei tari, blocada impusa de rusi, in primavara lui 2006, asupra vinurilor moldovenesti, a reprezentat o lovitura puternica in economia tarii. Energia, mereu o problema Practica blocadei a fost aplicata si in domeniul energiei. La 1 ianuarie 2006, Rusia a sistat livrarile de gaz natural inspre Moldova, dupa ce Chisinaul a respins in prima faza marirea de pret impusa de rusi. In conditiile in care Moldova este in mare masura dependenta energetic de Rusia, Chisinaul a fost pina la urma nevoit sa accepte conditiile Moscovei: o crestere imediata a pretului pina la 110 dolari, plus cedarea catre Gazprom a 13,4% dintre actiunile companiei nationale Moldovagaz, detinute pina atunci de autoritatile transnistrene.