Cum s-a schimbat gramatica limbii romane

"Noua gramatica lansata luna aceasta era necesara, in contextul in care au trecut 42 de ani de la aparitia editiei anterioare (GA). Intre ceea ce oferea gramatica academica in vigoare si innoirile teoretice si descriptive ale cercetarilor ulterioare se produsese o asa mare ruptura, incat GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungandu-se la existenta paralela a doua gramatici. Chiar si manualele scolare din ultimii ani depasisera, ca informatie si perspectiva, punctul de vedere al GA", ne-a declarat Gabriela Pana Dindelegan, seful Catedrei de limba romana a Facultatii de Litere din Universitatea Bucuresti. Ziarul Adevarul vine in sprijinul elevilor, studentilor, cadrelor didactice si nu numai, prezentand principalele modificari pe care le aduce noua gramatica a limbii romane.
Scrierea cu litera mare/mica
* Se scriu cu litera mare toate cuvintele, substantive proprii, cu exceptia instrumentelor gramaticale (prepozitii, conjunctii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); razboaie importante (Razboiul de Independenta, Razboiul de Secesiune, Razboiul celor Doua Roze, Razboiul de Treizeci de Ani, Razboiul de 100 de ani, Primul Razboi Mondial , al Doilea Razboi Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute ( Imperiul Roman , Imperiul Austro-Ungar); institutii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnica, student la Drept, secretar la Externe); formule de politete, devenite locutiuni pronominale de politete (Alteta Sa Regala, Majestatile Lor Imperiale, Excelenta Voastra, Sfintia Sa).
* Se scrie cu litera mare numai primul cuvant din substantivele compuse care denumesc compartimente din institutii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generala a Academiei, Directia, Secretariatul).
Scrierea cuvintelor compuse
Se scriu cu cratima: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rau-platnic; substantive compuse ca "buna-credinta" (onestitate), buna-cuviinta (politete), bun-ramas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(a), prim-solist(a), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apozitie (bas-bariton, cuvant-titlu, masina-capcana ); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvant-inainte, mai-mult-ca perfect).
Se scriu intr-un cuvant: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum si adjectivele corespunzatoare "niciun, nicio", dat fiind ca reprezinta un singur cuvant compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjunctia "nici"+numeral (nici una, nici doua), din conjunctia "nici"+pronume nehotarat (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" si articol nehotarat ("Nu e prost si nu e nici baiat incult").
Schimbari la numele proprii straine
La nume proprii straine s-a schimbat scrierea si pronuntarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).
Despartirea in silabe
In ceea ce priveste despartirea cuvintelor in silabe si, in scris, la capat de rand, despartirea "fonetica" (dupa pronuntare) este preferata si la cuvintele formate analizabile in limba romana contemporana, acestea putand fi despartite si conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate doua modalitati de despartire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlac/sa-vant-lac. O singura despartire se indica si la cuvintele compuse si derivate care contin grupuri de consoane si anume despartirea dupa structura morfologica, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ta", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-sal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stalp-nic".
Modificari morfologice
S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent in limba vorbita: sanda (si nu sandala) - cu plural sandale; bretea si cu sensul "derivatie rutiera" (si nu bretela) - cu pluralul bretele; foarfeca (si nu foarfece) - cu pluralul foarfece, carnat (si nu etimologicul carnat) - cu pluralul carnati.
S-au admis unele forme noi de plural in -i la substantivele feminine cu pluralul in -e: taranci, tiganci, remarci, gagici si nu tarance...., iar la unele, numai sub forma de varianta: ciresi/cirese, capsuni/capsune, coarde/corzi, coperte/coperti, galuste / galusti , cicatrice/cicatrici.
S-a recomandat scrierea conform pronuntarii la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "barbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput in limba romana, dovada femininele recordmena, tenismena.
In paradigmele unor verbe s-au facut modificari punctuale: la "a trebui" s-au admis si forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonima cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomanda forma "absolv" si pentru sensul "termin un ciclu scolar", iar "a decerna" se conjuga cu -ez, deci decernez.
S-a renuntat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvantului "mass-media". Asadar, se poate spune: mass-media actuala, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".