Compromis in Turcia: presedinte laic

Partidul de guvernamint a propus un prooccidental pentru alegerile prezidentiale, inlaturind temerile candidaturii premierului islamist Erdogan . Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a inlaturat in sfirsit temerile legate de posibila sa candidatura la presedintie, lasindu-i locul numarului doi in guvern, Abdullah Gul. „Poporul stie serviciile pe care Gul le-a facut tarii sale“, a declarat Erdogan intr-o intilnire cu parlamentarii partidului Justitie si Dezvoltare, de guvernamint, adaugind ca alegerea lui Gul „va fi imbratisata de toata Turcia“. Retragerea lui Erdogan arata ca acesta se va implica puternic in alegerile legislative din noiembrie, lucru interzis unui presedinte. Presedinte cu doua fete De formatie economist, Abdullah Gul este considerat un prooccidental, fiind cel care, in calitate de ministru de externe, a deschis negocierile de aderare a Turciei la UE, in 2005. La sfirsitul anului 2002, a fost numit prim-ministru, renuntind dupa patru luni, in favoarea lui Tayyip Erdogan. In ciuda convingerilor laice, Gul a facut parte din primul guvern islamist al Turciei, inlaturat de armata in 1997. Sotia sa a depus chiar recurs la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, impotriva propriei tari, pentru a denunta interzicerea portului valului islamic in institutiile publice. In 2002, in calitate de premier, Abdullah Gul a initiat o modificare a constitutiei, pentru a-i permite lui Erdogan sa ajunga in fruntea guvernului, dupa ce acesta a fost condamnat la inchisoare pentru incalcarea legilor laice. Umbra lui Atatürk Ca succesor al lui Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Turciei laice moderne, presedintele statului reprezinta un reper moral. El este ales de catre membrii parlamentului pentru un mandat de sapte ani. Abdullah Gul este dat drept cistigator sigur al alegerilor, cel mai tirziu pe 9 mai, dupa cel de-al treilea tur, deoarece partidul Justitie si Dezvoltare detine 367 dintre cele 550 de locuri din parlament. Presedintele are drept de veto, numeste judecatorii si, cel mai important, pe comandantul armatei. Secularism armat Decizia premierului Erdogan, vazut ca un promotor al islamului politic, de a renunta la candidatura pune capat protestelor sustinatorilor secularismului turc, care au culminat cu demonstratia din 14 aprilie , de la Ankara, la care au participat jumatate de milion de persoane. Recent, intr-o conferinta de presa extraordinara, comandantul armatei turce, Yasar Buyukanit, a facut o aluzie la contestata candidatura a lui Erdogan, spunind ca noul presedinte va trebui sa respecte sistemul secular turc „in vorba si in fapta“. In perioada 1960-1997 armata a intervenit de patru ori pentru a rasturna guvernele proislamice.