Social

Cine are nevoie de Belgia?

Va supravietui sau nu Belgia ca stat federal, se intreaba locuitorii sai, dupa trei luni de esecuri in numirea unui nou guvern? Presa belgiana relateaza despre ingrijorarea stirnita in lumea politica, in ultima perioada, si incepe sa ridice problema posibilei divizari a tarii create in urma cu 177 de ani. Speculatiile sint considerate insa premature de catre majoritatea politicienilor de ambele parti - francezi si flamanzi –, desi au trecut deja trei luni si nu s-a reusit ajungerea la un compromis in privinta guvernului. Herman van Rompuy , un crestin-democrat numit mediator, a discutat marti cu regele Albert pe aceasta tema, dar a refuzat sa dea detalii despre progresele facute. Potrivit cotidianului britanic „The Independent“, o dezbatere de-spre independenta vorbitorilor de limba flamanda din nordul tarii (60% din populatie) a inceput marti in parlamentul regional flamand, dar motiunea a fost propusa de partidul de extrema-dreapta Interesul Flamand, iar celelalte partide au anuntat ca nu vor sustine si nu vor vota un astfel de document. In urma cu trei luni, Yves Leterme , liderul partidului Crestin-Democrat Flamand, a cistigat alegerile din parlamentul national. Impreuna cu un partid mai mic, proindependenta, a sustinut o campanie pentru slabirea puterii statului belgian fata de puterea regionala sau cea locala. Transportul, locuintele, agricultura, educatia si cultura se afla deja sub controlul celor cinci parlamente si administratii regionale. Leterme dorea ca statul federal sa cedeze si o parte dintre responsabilitatile sale pentru taxe, impozite, securitatea sociala, politici economice, justitie, imigratie si nationalitate. Nordul, vorbitor de limba flamanda, este mai prosper si are un somaj mai scazut decit sudul valon (francofon). Alegatorii flamanzi, care tind sa voteze cu partidele de dreapta, s-au plins ani in sir pentru ceea ce ei numesc „subventionarea francezilor lenesi din Walonia“. Joelle Milquet, liderul formatiunii de centru, a declarat, intr-un interviu, ca exista o diferenta clara intre valoni si flamanzi in privinta sustinerii federatiei belgiene si a adaugat ca majoritatea vorbitorilor de limba flamanda au, inca, o intelegere minima a intereselor comune ale celor doua comunitati. Intr-un recent sondaj de opinie, 43% dintre belgienii vorbitori de limba flamanda sustin independenta unui stat flamand. Desi majoritatea spun ca vor sa pastreze tara in granitele ei actuale, atunci cind merg la vot, valonii vorbitori de franceza din sudul tarii voteaza cu partide valone, iar flamanzii vorbitori de olandeza din nord, cu cele flamande. Cele doua grupari nu se inteleg, dovada fiind faptul ca n-au reusit inca sa formeze guvernul. Chiar si noul premier ales crede ca belgienii nu au nimic in comun in afara de rege, echipa de fotbal si de citeva tipuri de bere, iar tara sa este „un accident al istoriei“. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea