Chirurgii, piloţii, directorii sunt campionii stresului

Stresul la locul de muncă reprezintă o problemă majoră de sănătate. Stresul cronic, adică cel acumulat o lungă perioadă de timp şi nerezolvat, poate duce la epuizarea fizică şi psihică, frustrare sau apatie rezultate după o perioadă în care ai lucrat în exces sau ai dus la îndeplinire activităţi profesionale intense. Primele semne ale stresului acumulat la serviciu sunt reprezentate de durerile de cap şi de ochi, dureri în zona cervicală şi a umerilor. În plus, se diminuează capacitatea de concentrare, scad tonusul şi randamentul fizic şi psihic. Urmează nervozitatea, iritabilitatea, tulburările de somn şi moralul scăzut, apar tulburările neurovegetative, creşte colesterolul, scade imunitatea şi, în final, se ajunge la dezvoltarea unor afecţiuni psihice. Totodată, stresul cronic afectează gandirea limpede, duce la pierderea energiei, scade performanţa la locul de muncă, afectează sau întrerupe relaţiile cu ceilalţi şi, în general, erodează calitatea vieţii. Controlor de trafic aerian şi chirurg, meserii solicitante Specialiştii susţin că starea de stres este în primul rand dependentă de capacitatea omului de a-şi gestiona activităţile şi relaţiile. „O funcţie în sine nu reprezintă propriu-zis un stres. Ea poate deveni stresantă prin semnificaţiile pe care omul i le acordă", ne-a explicat psihologul clinician Monica Petrescu. Specialiştii sunt de acord că totuşi se poate considera că anumite profesiuni, care implică o mai mare responsabilitate, au un potenţial mai mare de a fi stresante. Printre cele mai obositoare meserii se numără controlor de trafic aerian, medic anestezist, chirurg, psihiatru , pilot şi director de societăţi. Oboseala prelungită încarcă nota asigurărilor de sănătate Psihologii estimează că aproximativ 80 la sută din absenţele de la serviciu sunt cauzate de probleme psihologice. Stresul la locul de muncă a fost estimat în Statele Unite ale Americii la 57 miliarde de dolari anual. De asemenea, studiile americanilor arată că nivelul cheltuielilor de sănătate este aproape cu 50 la sută mai mare pentru angajaţii care au un stres accentuat la locul de muncă. Peste jumătate din lucrători vin la muncă epuizaţi În aprilie 2006, The Chartered Management Institute din Londra a publicat rezultatele unui studiu referitor la stresul la serviciu, realizat pe 1.541 subiecţi. - 43% au recunoscut că se enervează şi reacţionează faţă de ceilalţi prea uşor - 31% au spus că pierderea simţului umorului a dus la o presiune mai mare a muncii - 55% s-au plans de tensiuni musculare şi dureri fizice - 44% au frecvent dureri de cap - 55% sunt în mod constant obosiţi la muncă - 57% suferă de insomnie În faţa unor astfel de simptome, participanţii la studiu au recunoscut că le e greu să ia decizii şi preferă, în general, să se izoleze de oameni. Modalităţi de prevenire a stresului 1. Alegeţi acele activităţi profesionale care vă reprezintă, vă fac plăcere şi vă dau satisfacţie. Dacă dintr-un motiv sau altul alegerea profesiunii ori a locului de muncă a fost determinată de alte criterii cum ar fi bani, poziţie sau imagine, încercaţi să găsiţi sau să creaţi situaţii care să vă furnizeze satisfacţie şi bucurie. 2. Acordaţi-vă atenţie, consideraţi-vă importantă. Aceasta înseamnă că nu vă aserviţi muncii. Din contră, o veţi pune în serviciul vostru. 3. Faceţi loc în programul vostru tuturor compartimentelor care compun viaţa: mişcare, odihnă, socializare, relaţionare armonioasă. Recomandări pentru gestionarea crizelor 1. Instituiţi o agendă în care să fie înscrise nu numai sarcinile zilnice, dar şi spaţiile destinate relaxării şi situaţiilor neprevăzute. O agendă ne permite o mai raţională împărţire a timpului şi aduce argumente în faţa solicitărilor excesive a şefilor. 2. Alternaţi activităţile fizice cu cele mentale pentru a permite ariilor din creier care au fost solicitate să se odihnească. Se numeşte odihnă activă. 3. Practicarea unui sport de două-trei ori pe săptămană. 4. Rezervarea unui timp pentru tine şi pentru cei dragi. 5. Dacă situaţiile ne copleşesc, contactarea unui psiholog poate fi utilă.