Social

Ce sanse are legea lustratiei

Chiar daca trece de Parlament, exista si pericolul unei „caderi“ la Curtea Constitutionala. Una dintre prioritatile anuntate de presedintele Romaniei dupa referendum consta in adoptarea unei legi a lustratiei. Tema a fost inclusa pe agenda consultarilor desfasurate luni la Cotroceni. PNL, PD si UDMR sustin adoptarea legii. PSD, PRM si PC au mari rezerve. In acest moment, sansele sint de 50%. La ora actuala, in Camera Deputatilor exista doua propuneri legislative pe aceasta tema. Una apartine si cealalta unor deputati PNL, lucrata pe scheletul unui proiect de acum zece ani al fostului deputat PNTCD si totodata presedinte al Societatii Timisoara, George Serban (decedat in mod suspect in 1998). Ambele propuneri legislative au fost inregistrate in 2005. Prima a fost respinsa de Senat pe 17 noiembrie 2005, iar cea de a doua a fost adoptata in aceasta Camera pe 10 aprilie 2006. Pe 22 iunie 2006, plenul Camerei Deputatilor a decis ca propunerea PNL sa fie retrimisa la Comisia juridica pentru a fi lucrata impreuna cu cea a PIN . De atunci, nu s-a mai vorbit decit sporadic despre legea lustratiei. „Cred ca va intra in dezbatere saptamina viitoare. Acum sintem aglomerati cu proiecte, dar saptamina viitoare sint sanse sa intre pe ordinea de zi“, ne-a declarat ieri deputatul PC Sergiu Andon, presedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor. Democratul Gheorghe Sirb, membru al Comisiei, ne-a precizat ieri ca este optimist in ceea ce priveste adoptarea legii in Comisie. „Stiu ca PSD, PRM si probabil PC vor vota contra, dar noi , PNL, UDMR si minoritatile, avem sansa sa trecem aici legea. In plen va fi insa mai dificil.“ Daca la votul final pe lege va exista o mobilizare 100% partea PNL, PD, UDMR, a minoritatilor si a independentilor pro-lustratie, se vor stringe 162 de voturi, cu 5 mai putin decit ar fi necesare. Nu este exclus insa ca 7 sau 8 deputati PSD sa voteze „pentru“. Legea ar putea fi atacata la Curtea Constitutionala de catre PSD in situatia in care va fi adoptata. Acest lucru a fost anuntat chiar dupa adoptarea ei in Senat de catre reprezentanti ai PSD, partid care ar avea cel mai mult de „suferit“ in urma punerii ei in aplicare. Presedintele Camerei, Bogdan Olteanu, era foarte suparat dupa ce legea a venit de la Senat si declara, la vremea respectiva, ca „persoane interesate au introdus in mod special anumite prevederi pentru a da posibilitatea Curtii sa o declare neconstitutionala“. Ambele propuneri legislative prevad interdictii pe o perioada de zece ani privind candidaturi sau numiri in functii de demnitati, pentru o larga paleta de persoane care au detinut functii de conducere in ierarhiile institutiilor comuniste. Este vorba, printre altii, de fosti lideri la nivel central ai PCR, , UASCR, activisti salarizati ai acestor institutii, fosti membri ai Consiliului de Stat, ai Consiliului de Ministri, ministri, secretari de stat, adjunctii lor, conducatori ai fostelor consilii populare, sefii oficioaselor de partid, fosti colaboratori ai Securitatii etc. Fata de textul initial al proiectului PNL, in Senat lista „neagra“ s-a completat cu sefi de la nivel central si local ai Militiei, judecatorii si procurorii care au colaborat cu Securitatea, guvernatorii si viceguvernatorii BNR, precum si responsabilii din domeniul operatiunilor valutare. PSD - campion absolut la lustrabili, Theodor Stolojan - ultimul sosit pe lista Cei mai multi politicieni care cad sub incidenta legii lustratiei - cel putin in forma adoptata de Senat - sint din PSD. Printre acestia ii avem pe: Ion Iliescu (senator) - fost membru al CC al (1949-1960), presedinte al UASCR (1960), membru supleant al CPEx al CC al PCR (1969-1979), secretar al CC al PCR (1971), prim-secretar al CC al UTC si ministru pentru Problemele Tineretului (1967-1971); Traian Navolan (senator) - fost membru al Comisiei Centrale de Revizie a CC al PCR (1979-1989); Otilian Neagoe (senator) - fost redactor-sef adjunct la revista „Viata studenteasca“; Ion Sasu (deputat) - secretar al CC al UTC (1975-1980), membru supleant al CC al PCR (1984-1989); Aurel Simionescu (senator) - fost membru in CC al UTC (1985-1989); Florea Voinea (deputat) - fost secretar al CC al UTC (1985-1989). Tot din PSD ii mai avem pe Octav Cozminca, Serban Mihailescu (senatori) care au ocupat functii in aparatul guvernamental, Tudor Mohora, fost sef la UASCR, Viorel Pupeza (deputat) - fost membru in CC al UTC. PRM este si el bine reprezentat. (deputat) - fost redactor-sef adjunct la AGERPRES (1986), instructor la Sectia de Presa a CC al PCR (1986-1989); Valentin Dinescu (senator) - membru in CC al UTC (1985-1989); Iuliu Furo (deputat) - fost membru al CC al UTC (1966-1971), si Carol Dina (senator) - fost membru supleant al CC al PC - sint citeva nume sigure. Deputatul Constantin Faina - membru in Biroul CC al UTC (1980) si George Copos (senator) - a detinut functii pe linie de UASCR, reprezinta PC pe lista lustrabililor, iar PNL ii pe Mihai Malaimare (deputat) - fost membru supleant al CC al UTC (1980-1985), si pe Mihai Razvan Ungureanu - a detinut si el functii pe linie de CC al UTC. Alte trei nume grele, pe lista neagra: Ioan Talpes (senator) - fost redactor-sef la Editura Militara (1988-1990), Theodor Stolojan (presedinte PLD) - fost responsabil cu operatiuni valutare speciale, si Ani Matei (prorector SNSPA) - fost sef al studentilor comunisti. Exemple din Europa Germania si Cehoslovacia au adoptat legea in 1991. In prima tara au intrat sub incidenta legii circa doua milioane de persoane, iar in Cehoslovacia au fost exclusi din functii ofiterii din serviciile de securitate si activistii de partid, in total 80.000 de persoane pierzindu-si locurile de munca. Urmeaza Bulgaria cu 50.000 si Lituania cu 30.000. In Ungaria, s-a adoptat o lege cu efecte atenuante in 1994, in 1996 ea a devenit si mai blinda, pentru ca in 2000 aria de aplicatie sa fie din nou extinsa. Au existat si esecuri. In 1993, dupa ruperea Cehoslovaciei, legea a fost suspendata in Slovacia, iar aceea poloneza din 1997, considerata ca fiind cea mai buna dupa cea din Germania, a fost sanctionata in aprilie 2007 de CEDO. Tot Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat in cazul Lituaniei ca adoptarea legii la 13 ani dupa declararea independentei „este un termen mult prea mare“. Jurisprudenta CEDO accepta restringerea unor drepturi si libertati, dar introduce notiunea de „necesar“, implicind existenta unor nevoi sociale presante, care urmeaza a fi evaluate la fiecare in parte.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea